TRANSIRA

Transportul public din Romania si din lume. Unicul forum cu informatii corecte, oficiale!
It is currently Sun 15 Dec 2019 05:11

All times are UTC + 3 hours




Post new topic Reply to topic  [ 100 posts ]  Go to page Previous  1, 2, 3, 4  Next
Author Message
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Mon 20 Jul 2015 19:15 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Arabianranta.

224



Attachments:
Helsinki 2015 (172a).jpg
Helsinki 2015 (172a).jpg [ 145.68 KiB | Viewed 5145 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Mon 20 Jul 2015 19:17 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Arabianranta.

235


Attachments:
Helsinki 2015 (175).jpg
Helsinki 2015 (175).jpg [ 135.33 KiB | Viewed 5145 times ]
Helsinki 2015 (178).jpg
Helsinki 2015 (178).jpg [ 165.12 KiB | Viewed 5145 times ]
Helsinki 2015 (176).jpg
Helsinki 2015 (176).jpg [ 150.28 KiB | Viewed 5145 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Mon 20 Jul 2015 19:17 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Arabianranta.

64


Attachments:
Helsinki 2015 (177).jpg
Helsinki 2015 (177).jpg [ 166.94 KiB | Viewed 5145 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Mon 20 Jul 2015 19:18 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Arabiankatu.

224


Attachments:
Helsinki 2015 (173).jpg
Helsinki 2015 (173).jpg [ 149.25 KiB | Viewed 5145 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Mon 20 Jul 2015 19:19 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Arabiankatu.

64


Attachments:
Helsinki 2015 (189).jpg
Helsinki 2015 (189).jpg [ 146.02 KiB | Viewed 5145 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Mon 20 Jul 2015 19:20 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Arabianranta.

226


Attachments:
Helsinki 2015 (188).jpg
Helsinki 2015 (188).jpg [ 147.61 KiB | Viewed 5145 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Mon 20 Jul 2015 19:35 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Hauhon puisto.

64


Attachments:
Helsinki 2015 (193).jpg
Helsinki 2015 (193).jpg [ 123.45 KiB | Viewed 5144 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Mon 20 Jul 2015 19:44 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Hämeentie.

74


Attachments:
Helsinki 2015 (205).jpg
Helsinki 2015 (205).jpg [ 131.91 KiB | Viewed 5143 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Mon 20 Jul 2015 19:45 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Hämeentie.


Attachments:
Helsinki 2015 (195).jpg
Helsinki 2015 (195).jpg [ 152.57 KiB | Viewed 5143 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Mon 20 Jul 2015 19:47 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Silviu wrote:
Hämeentie.


Vallilan varikko.

Dupa cum se vede, depoul nu este ingradit!


Attachments:
Helsinki 2015 (203).jpg
Helsinki 2015 (203).jpg [ 112.33 KiB | Viewed 5143 times ]
Helsinki 2015 (197).jpg
Helsinki 2015 (197).jpg [ 124.07 KiB | Viewed 5143 times ]
Helsinki 2015 (198).jpg
Helsinki 2015 (198).jpg [ 119.76 KiB | Viewed 5143 times ]
Helsinki 2015 (199).jpg
Helsinki 2015 (199).jpg [ 103.54 KiB | Viewed 5143 times ]
Helsinki 2015 (200).jpg
Helsinki 2015 (200).jpg [ 108.93 KiB | Viewed 5143 times ]
Helsinki 2015 (201).jpg
Helsinki 2015 (201).jpg [ 95.35 KiB | Viewed 5143 times ]
Helsinki 2015 (202).jpg
Helsinki 2015 (202).jpg [ 98.02 KiB | Viewed 5143 times ]
Helsinki 2015 (204).jpg
Helsinki 2015 (204).jpg [ 126.61 KiB | Viewed 5143 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Mon 20 Jul 2015 19:49 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Tyynenmerenkatu.

240


Attachments:
Helsinki 2015 (208).jpg
Helsinki 2015 (208).jpg [ 95.15 KiB | Viewed 5143 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Mon 20 Jul 2015 19:50 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Länsiterminaali.

230


Attachments:
Helsinki 2015 (209).jpg
Helsinki 2015 (209).jpg [ 115.73 KiB | Viewed 5143 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Tue 21 Jul 2015 14:41 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Interior 64.



Attachments:
Helsinki 2015 (190).jpg
Helsinki 2015 (190).jpg [ 113.21 KiB | Viewed 5130 times ]
Helsinki 2015 (191).jpg
Helsinki 2015 (191).jpg [ 135.58 KiB | Viewed 5130 times ]
Helsinki 2015 (192).jpg
Helsinki 2015 (192).jpg [ 103.75 KiB | Viewed 5130 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Wed 22 Jul 2015 17:41 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Interior 213.



Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Wed 22 Jul 2015 18:43 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Mannerheimintie.

76



217, 779



Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Sun 16 Aug 2015 14:14 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48836
Tramvaie Helsinki 2015.



Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Sat 03 Oct 2015 13:51 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Descriere generala

In total exista 102 tramvaie, dintre care 91 circula si 11 sunt rezerve. Aproximativ jumatate din reteaua de 38 km lungime are cale de rulare separata de restul traficului. Linia 1/1A circula doar in zilele lucratoare intre orele 6 si 19, celelalte linii circula zilnic si incep sa circule la 5 (6 in weekend si sarbatorile legale, cu exceptia liniei 9). Liniile 2, 3, 4 si 9 circula pana la 1.30 noaptea, liniile 6, 7A/7B, 8 si 10 pana la 23.30.

4T circula doar la orele de plecare si sosire a vapoarelor la terminalul Katajanokka (Stockholm, plecare dupa-amiaza, sosire dimineata, Tallinn plecari si sosiri dimineata si seara, toate vapoarele au capacitate cam 2500 de locuri). In viitor pentru deservirea terminalului va functiona o linie-naveta scurta, Terminal Katajanokka / Gara Centrala - Kamppi, tot cu numarul 4T, si actualele curse 4T pana la Munkkiniemi vor fi mutate pe linia 4.

6T suplimenteaza la anumite ore linia 9 la portul vestic (10 vapoare pe zi spre Tallinn, capacitate aprox. 2000 pasageri / cursa, 1 pe zi la St. Petersburg, capacitate aprox. 1600 pasageri). Linia 9 circula si ea pana la 23.30 inainte de deschiderea prelungirii catre portul de pasageri.

Harta oficiala a retelei, geografic: https://www.hsl.fi/sites/default/files/ ... injoja.pdf

harta oficiala a retelei, schematic: https://www.hsl.fi/sites/default/files/ ... njat_0.pdf

Parcul complet de tramvaie, aici, pe pagina municipalitatii: http://www.hel.fi/www/hkl/en/by-tram/fleet/

Asociatia Stadin Ratikat are doua tramvaie de epoca functionale: http://www.stadinratikat.fi/english/index.html

Exista trei depouri de tramvaie, Töölö, Vallila si Koskela. Toate trei au posibilitate de curatare a interioarelor si exterioarelor si spatii sociale. Acesta este termenul HSL pentru spatii in care soferii pot sa petreaca pauza de masa, sa petreaca timp inainte si dupa schimbul de lucru, si sa isi lase obiectele personale, plus vestiare si dusuri. Atelierele se afla la Koskela, deci cand vine vorba de facut reparatii, intretinere, etc. toate tramvaiele trebuie sa ajunga macar ocazional acolo (in cel mai rau caz tractate). La depoul Töölö e dispeceratul de control pentru tramvaie. Acesta gazduieste 26 de tramvaie (poate primi inca maxim 10 in plus), anume parcul liniilor 4 / 4T si 10. La Vallila in mod normal nu innopteaza tramvaie (capacitatea maxima este de 20). La Koskela locuiesc 75 de tramvaie si ar mai putea veni 25 in plus. Asta inseamna ca ca tramvaiele in plus necesare odata cu extinderile retelei din urmatorii ani pot fi fara probleme repartizate depourilor actuale. Tramvaiele speciale si cele de epoca aflate in circulate (deci cele care sunt mai mult decat doar piese de muzeu) sunt impartite intre Töölö si Vallila, vehiculele de interventia sunt la Vallila. Depoul Koskela mai poate fi inca extins prin reducerea partii destinate autobuzelor.


Istorie - partea 1

Spårvägs- och Omnibus-Aktiebolaget i Helsingfors / Helsingin Raitiotie- ja Omnibus-Osakeyhtiö / Societatea pe Actiuni a tramvaielor si autobuzelor din Helsinki (in continuare HRO) a fost intemeiata in februarie 1888, cu scopul de a crea si opera o retea de tramvai in oras. Actionarii erau investitori privati, industriasi si mari proprietari din oras. Primele autobuze trase de cai au circulat deja in acel an, Kauppatori - Suomenlinna (iarna peste marea inghetata) si Töölö - Kaivopuisto. Putem astfel spune ca, istoric, tramvaiul 2 este cea mai veche linie de transport public a orasului. Acest autobuz era insa doar o solutie temporara, scopul era o retea de tramvai. In decembrie 1889 au primit autorizatie de constructie si operare pe 30 de ani de la primarie (inclusiv pentru extinderi ulterioare), dupa care compania imediat si-a majorat capitalul social si a cautat actionari / investitori noi. Constructia si primele extensii s-au facut pe capital integral privat. Primele linii de tramvai, cu cai, pe linie simpla, Töölö (Mannerheimintie, numita pe atunci Läntinen Viertotie = Soseaua Vestica) - Kauppatori (sectorul central a ceea ce urma sa devina actuala linie 2) si Sörnäinen - Lapinlahti (capatul sud-vestic a traseului a disparut intre timp), s-au deschis decembrie 1890, pentru teste si probe. S-a ales ecartamentul de 1000 mm fiindca atunci un tramvai putea fi tras de un singur cal. Cu toate acestea, pentru traficul regulat cu frecventa de 10 minute pe fiecare linie erau necesari peste 100 de cai. Schimbul de lucru al unui cal era de doua ore. Primele 15 tramvaie, cumparate din Danemarca, au venit verzi. Au fost livrate de asemenea 4 vagoane deschise.

Traficul regulat oficial a inceput pe 21 iunie 1891. Aceasta este considerata acum ziua oficiala de nastere a tramvaiului la Helsinki. La ambele capete nordice de linie s-a construit cate un depou si grajd. Cladirile au fost ulterior modificate, extinse si renovate de mai multe ori si exista si astazi, acolo functioneaza acum depoul Töölö, respectiv depoul Vallila. Complexele sunt oficial protejate ca monumente istorice, si nu li se poate schimba aspectul exterior sau destinatia. Orasul avea in acea vreme 65.000 de locuitori si ocupa aproximativ peninsula centrala, insa o mare parte a teritoriului era port si spatii industriale.

In 1897 s-a intemeiat o noua companie care dorea sa opereze tramvaie, Kehärata (linia circulara). Scopul lor era sa creeze o linie circulara, electrificata, care sa completeze rutele HRO. O parte din investitorii fondatori erau actionari si la HRO, totusi au primit cu usurinta o autorizatie pe 35 de ani. HRO a cumparat noua companie, impreuna cu toate autorizatiile de constructie, in anul imediat urmator s-a luat hotararea electrificarii retelei existente si construirea de noi rute. Asa au aparut liniile de pe Snellmaninkatu (acum liniile 1, 7), Hietalahti (6), Punavuori (disparuta ulterior). Liniile erau identificate prin culori. Procesul de electrificare a inceput in 1899 si s-a incheiat in 1901. In acest timp au circulat in paralel si tramvaie electrice, si tramvaie cu cai. Lungimea retelei a ajuns la 13 km, si traficul era ridicat. In 1899 au fost comandate primele tramvaie electrice, 35 de bucati, de la Kummer, din Germania. S-a cerut in mod explicit ca acestea sa fie verde cu auriu, schema de culoare pastrata apoi. O parte din vechile tramvaie cu cai au fost pastrate si transformate in remorci.

In 1907 HRO a cerut autorizatie sa dubleze linia (pe atunci simpla cu incrucisari), sa schimbe ecartamentul la 1435 mm si sa prelungeasca durata de valabilitate. Toate acestea au fost aprobate, insa din cauza costurilor prea mari ecartamentul nu a mai fost schimbat. Dublarea a fost incheiata pe toata reteaua in 1909. In aceasta perioada nu au mai avut loc extinderi de linii, s-a investit mai ales in imbunatatirea infrastructurii existente.

Incepand in 1907 primaria a cumparat incetul cu incetul actiuni la HRO, si in 1913 ajunsese actionarul majoritar. In acel an, reteaua avea 21 km lungime, si existau 24 de tramvaie si 31 de remorci.

Intre timp, in 1910 intreprinzatorul M. G. Stenius a intemeiat propria firma de tramvaie. Scopul principal era deservirea noilor cartiere Haaga si Munkkiniemi (atunci ca si acum, cresterea densitatii urbane a insemnat ca oamenii bogati se muta in afara orasului, unde isi fac vile cu curti mari), tramvaiul era doar un punct de marketing: clientii sai aveau un mijloc sigur de transport si nu erau obligati sa calce prin noroi sau zapada in drumul inspre si dinspre oras, era deci o momeala pentru vinderea caselor si loturilor.

In 1912 au primit autorizatia sa construiasca liniile si sa le lege la reteaua oraseneasca de tramvai. Autorizatia permitea si transportul de marfa pe reteaua proprie (sau intre puncte din reteaua proprie si cea a HRO). In 1913 cu primaria proaspat-devenita actionar majoritar la HRO s-a stabilit ca aceste trasee urmau sa fie operate ca parte a retelei HRO, insa costul era suportat de M. G. Stenius, si acestia beneficiau si de o parte din profituri. Linia de la depoul Töölö la Tilkka s-a deschis in noiembrie 1914 (acum traseul 10), si prelungirea la Haaga (disparuta in 1953, traseu scurtat la Ruskeasuo) in decembrie. Linia spre Munkkiniemi (actualul traseu 4) s-a deschis in 1915. Ambele erau linii simple, cu posibilitati de ocolire, tramvaiele mergeau pana in centrul orasului. Aceste linii, pe atunci preorasenesti, aveau ca indicativ litere, si nu cifre (respectiv culori), pentru a fi diferentiate de liniile urbane. Dupa cum am mai zis deja, interesul principal al lui Stenius nu era operarea de tramvaie, ci dezvoltarea imobiliara. Tramvaiul era doar un punct de marketing in plus pentru proprietati, pentru a nu obliga onorabila clientela sa circule prin noroi (toamna si primavara), respectiv zapada (iarna). HRO a cumparat reteaua din Munkkiniemi si Haaga in 1927 si a dublat liniile.

Dupa primul razboi mondial a fost cumparata o noua generatie de tramvaie, de la uzinele americane Brill.

In 1925 s-a deschis linia spre Käpylä (acum capatul nordic al liniei 1). Prelungirea catre nord la Arabia a fost deschisa in 1926, de la limita nordica a orasului de atunci (Hermanni / Paavalin Kirkko, un pic mai la nord de depoul Vallila). In acelasi an s-au introdus, pe langa culori, si numerele de linie.

In 1944 primaria a cumparat ultimele actiuni ale HRO aflate in maini private, devenind deci unicul actionar. Dupa razboi, in 1946, jumatatea de sud a Comunei Rurale Helsinki (redenumita Vantaa in 1977) a fost absorbita de oras, si astfel acesta a ajuns aproximativ la limitele administrative actuale (a mai absorbit apoi Vuosaari in 1966 de la Comuna Rurala Helsinki si Östersundom in 2011 de la Sipoo). In acel moment orasul avea 360.000 de locuitori, si suburbiile (Espoo, portiunea ramasa din Comuna Rurala Helsinki, si Kauniainen) cam 30.000.

1945 a fost anul cu cele mai multe calatorii cu tramvaiul: cam 150 de milioane, de 3 ori mai multe decat acum (si asta chiar daca reteaua avea aproximativ aceiasi dimensiune).

va urma


Attachments:
File comment: Anii 1910-1920. Copyright Raitio-lehti
etelasatama_anii20.jpeg
etelasatama_anii20.jpeg [ 335.36 KiB | Viewed 4837 times ]
File comment: Anii 1910-1920. Copyright Raitio-lehti
katajanokka_anii 1910.jpeg
katajanokka_anii 1910.jpeg [ 333.41 KiB | Viewed 4837 times ]
File comment: Tramvaiul spre Munkkiniemi in 1934. Sursa foto: Muzeul Orasenesc Helsinki
munkkiniemi_kaupunkimuseo_1934.jpg
munkkiniemi_kaupunkimuseo_1934.jpg [ 176.8 KiB | Viewed 4837 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Mon 05 Oct 2015 21:43 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Istoric - Partea a doua

In 1945 HRO a disparut ca societate de sine statatoare, devenind HKL - Helsingin Kaupungin Liikennelaitos / Helsingfors Stads Trafikverket - Departamentul de Transport al Orasului Helsinki.

Dupa incheierea razboiului, odata cu industrializarea, construirea de locuinte pentru stramutati si cresterea demografica naturala (perioada "baby boom"), a inceput o epoca de crestere urbana extrem de rapida, in care autoritatile efectiv nu puteau face fata cu extinderea infrastructurii stradale. Au fost multi ani in care populatia crestea si cu peste 10.000 locuitori pe an. In anii 50 au rasarit cartiere complet noi de blocuri standard de caramida, cu 4 etaje, cu o structura stradala mulata pe natura (linia de coasta, stanci, curbe de nivel, etc - nu s-a intervenit asupra lor), in special in Herttoniemi, Haaga, Huopalahti, Tapiola, Koskela. Darea in folosinta a noului pod de la Kulosaari in 1957 a creat dintr-o data posibilitatea de extindere a orasului spre est. La constructia sa s-au pastrat spatii pe mijloc pentru introducerea unui eventual metrou sau tramvai expres la un moment de timp ulterior, insa acest lucru nu s-a mai intamplat, si spatiul rezervat a fost transformat in benzi de circulatie (trei per sens). Acel pod e si in ziua de astazi singura legatura directa intre toate cartierele estice (Herttoniemi, Laajasalo, Vuosaari, Kontula, etc) si peninusla centrala si deci reprezinta o gatuire majora a traficului. Tot ce s-a putut face la reteaua de tramvai a fost achizitionarea, intre 1954 si 1959, a 105 tramvaie noi si 30 de remorci, pentru a inlocui modelele dinainte de razboi. Si reteaua a fost, in limitele posibilitatilor, refacuta. Se dorea extinderea retelei centrale, sub forma de magistrale-expres, si catre nou-aparutele cartiere. De aceea toate soselele au fost construite suficient de largi incat sa poata primi ulterior linii de tramvai la mijloc. Singura parte a acestui ambitios plan care s-a realizat au fost in 1952 liniile pe Kustaa Vaasan tie, catre noul depou Koskela. Tramvaiul inspre Viikki si mai departe nu a fost niciodata construit, deci depoul a ramas, singuratic si izolat de retea, unit printr-o linie de 800 m de restul retelei.

In 1953 s-a renuntat la litere pentru rutele fost suburbane, acestea au fost complet integrate in schema de numerotare. In 1954 s-a renuntat la culori, traseele au ramas doar cu numarul de linie.

In 1959 s-a desfiintat bucata de traseu din Lapinlahti, pe atunci capatul sudic al trasului 6 (mutat atunci la Hietalahti). Motivul era starea foarte proasta a liniei si faptul ca trecea pe stradute inguste, pe unde nu incapeau fizic noile tramvaie, mai lungi decat generatia interbelica. Aceasta a fost si ultima linie deservita de vechile tramvaie interbelice, cu caroserie de lemn. Facand abstractie de prelungirea ulterioara catre nord cu doua statii si aparitia in 2013 a suplimentului 6T, traseul 6 a ramas de atunci nemodificat pana in ziua de astazi, Hietalahti - Arabia.

Tot in anii 50-60 a patruns in Europa de Vest dominata de planul Marshall si utopia cresterii, pacii si prosperitatii nesfarsite o idee toxica venita din SUA, anume filosofia orasului pentru autoturism si a separarii spatiale stricte intre modurile de transport. In acest model de oras tramvaiele nu isi mai aveau locul, existau sosele largi cu nenumarate benzi, parcari generoase, intersectii denivelate, linii de metrou si pasarelele pietonale sub- si supraterane, etc. Ideologia asta a dus, printre altele, la masacrarea tuturor retelelor de tramvai din Franta si, cu o exceptie, si a celor din Marea Britanie. Singurul supravietuitor din UK a fost la Blackpool, care este acum una din singurele trei retele de tramvai din lume deservite cu tramvaie supraetajate (celelalte sunt la Hong Kong si Alexandria Egipt). Aceasta ideologie s-a raspandit si in Finlanda si toate planurile de dezvoltare si extindere a retelei de tramvai au fost practic inghetate in 1959, in pregatire pentru constructia unei mari retele de metrou si autotrazi urbane. Tramvaiele urmau sa ramana doar cu rol de "mocanita" in peninsula centrala, si distributia calatorilor de la magistralele de metrou in cartiere urma sa fie facuta cu autobuze. In mod paradoxal, putem spune ca viteza extrema a urbanizarii si suburbanizarii a salvat tramvaiul la Helsinki: nu existau, si nu puteau fi procurate suficient de repede autobuze care sa inlocuiasca tramvaiul, si nici fondurile si tehnologia pentru metrou nu existau. Eforturile erau concentrate pe deservirea suburbiilor, constructia infrastructurii rutiere si un viitor metrou. Reteaua de tramvai nu a mai fost extinsa si dezvoltata (ideea de retea de metrou usor a fost oficial abandonata in 1957), dar macar avea supravietuirea asigurata, spre deosebire de nenumarate alte retele electrice de transport ale vremii. Prelungirea tramvaiului (actuala linie 10) spre nord la Ruskeasuo in 1955 avea sa fie ultima extindere a retelei pentru urmatoarele decenii. Ideea era ca tramvaiele cumparate in anii 50 sa fie ultima serie de tramvaie din Helsinki si la incheierea duratei lor de viata, reteaua sa fie dezafectata.

In anii 70 s-a revenit incet-incet la ganduri mai bune cu privire la tramvai. A devenit necesara achizitionarea de tramvaie noi, si primaria s-a indreptat spre producatorul autohton Valmet, care lucra atunci la proiectarea garniturilor de metrou. Despre Valmet am mai scris altundeva. S-au comandat 40 de tramvaie, care au fost livrate intre 1973 si 75, Valmet NrI. In 1976 s-a dat in folosinta prima extindere a retelei din 1955 incoace, anume ruta dinspre Mäkelänkatu spre statia Pasila, prin noul cartier de blocuri (acum coltul nord-estic al traseelor 7A / 7B). S-a renuntat la ideea desfiintarii tramvaiului si s-a adoptat filosofia ca tramvaiul urmeaza sa ramane modul principal de transport in interiorul zonei centrale, si accesul inspre zona centrala se face cu metroul si autobuzul. La noile Valmet NrI, s-a renuntat la schema traditionala de vopsire verde-galben si s-a introdus una noua, gri-portocaliu. Aceasta a fost insa foarte prost primita de public, si s-a renuntat destul de repede la ea, tramvaiele fiind revopsite. Tot in aceeasi perioada s-au eliminat, treptat, taxatoarele din tramvaie. Nr vine de la Nivelraitiovaunu = tramvai articulat. Aceasta a fost prima generatie de tramvaie articulate existente in Finlanda.

In 1980 s-a dat in folosinta prelungirea liniei din Katajanokka cu 3 statii, din nou, intr-o zona nou-construita (acum capatul estic al traseului 4). Fiind necesare din nou tramvaie noi, a mai fost comandata inca o serie de la Valmet, NrII, 42 de bucati, livrate intre 1983 si 1987. La design, nu exista absolut nici o diferenta intre seriile NrI si NrII. In 1985, impreuna cu construirea cartierului Pasila-Vest s-a inaugurat o noua prelungire a retelei de tramvai, aparand astfel bucla completa a liniei 7. Odata cu deschiderea in 1985 a liniei catre Pasila si sosirea tramvaielor noi, rutele au fost aproape complet reorganizate, sistemul de linii simplificandu-se semnificativ. Singurele trasee ramase neschimbate au fost 1/1A (in continuare neschimbat), 6 (v. mai sus) si 8 (prelungit ulterior spre nord la Arabia, pe traseu comun cu linia 6, si spre sud la Jätkäsaari pe retea noua).

S-a luat hotararea ca viitorul cartier Pikku-Huopalahti sa fie deservit tot de tramvai, prelungit de la Ruskeasuo (capatul nordic al liniei 10). Inaugurarea noului tronson (3 statii) a avut loc in 1991. Tot atunci, traseul sud-vestic al tramvaiului 8 a fost mutat de pe Porkkalankatu pe strada paralela, Itämerenkatu. In 1994 s-a lansat procedura de achizitie pentru tramvaie noi, pentru inlocuirea ultimelor 30 de garnituri din anii 50. In 2004 a fost deschisa prelungirea cu doua statii a liniilor 6 si 8, in cartierul Arabia. In acelasi an, dupa teste cu diverse modele de tramvai, a venit primul lot de Variotram-uri.

In 1992 s-a deschis scurta linie de acces catre terminalul Katajanokka (linia 4T), folosita doar la orele de plecare si sosire a vapoarelor. Primul plan studiu concret de dezvoltare si extindere a retelei de tramvaie a aparut in 1994. Ideile din acest plan, cu modificari, sunt in linii mari cele care au fost implementare ulterior, dar si altele care au ramas la stadiul de proiect, amanate de mai multe ori.

Variotram au fost in 2004 primele tramvaie din lunga istorie a retelei care au fost cumparate asa cum erau, deci nu un model comandat sau modificat pentru conditiile specifice din Helsinki. Si la acestea a fost usor modificata schema de vopsire: au venit integral verzi, partea de deasupra geamurilor nu a fost galbena initial. Ulterior doar a fost adaugata o dunga galbena sus. S-a dovedit rapid ca Variotramurile nu faceau fata climei si conditiilor specifice ale retelei: curbe stranse si pante abrupte. Era urgenta sosirea lotului de tramvaie noi, deci contractul nu mai putea fi reziliat (un nou proces de licitare ar fi durat cativa ani), si producatorii Bombardier au fost obligati sa isi stabileasca pe cheltuiala proprie un atelier la Helsinki (li s-a dat teren in zona fostelor ateliere VR din Pasila), unde sa remedieze pe cont propriu toate defectiunile. Din cauza problemelor cauzate de acestea si a lipsei acute de tramvaie functionale, s-au achizitionat de la Mannheim 6 Düwag-uri second-hand fabricate in anii 50-60. In mod exceptional, pentru a recupera banii, primaria a a permis ca acestea sa fie integral acoperite in reclama, o premiera pentru Helsinki. Pe masura ce problemele Variotramurilor au fost remediate, Düwagurile au fost casate, si in 2012 atelierul Bombardier a fost inchis. A fost pastrat un singur Düwag, cu rol de "tramvai cultural". Acesta obisnuia sa circule cu regularitate pe rutele din oras (in special perechea 3B / 3T), si in el se urganizau spectacole, concerte, lansari de carte, piese de teatru, etc. Traficul regulat a incetat in 2012, acum circula doar cu ocazia unor evenimente si poate fi inchiriat ca tramvai charter. Intre 2006 si 2014, toate Valmet-urile au fost dotate cu un vagon central low-floor, pentru a permite accesul carucioarelor si a persoanlor cu dificultati de mobilitate. Acestea au fost fabricate in Germania si au costat cate 250.000€/bucata. Fiindca atelierul Bombardier din Pasila era gandit sa fie temporar, acesta nu a fost conectat printr-o linie permanenta la restul retelei. Era folosita o linie de legatura temporara, plecand din traseul liniei 9.

In 2009, odata cu finalizarea lucrarilor la complexul comercial si terminalul de autobuze din Kamppi tramvaiul 3 a fost dus pe o ruta noua, prelungita (via Kamppi metrou - Simonkatu). Fosta linie, pe Arkadiankatu, pe la Muzeul de Stiinte Naturale, a ramas insa functionala, pentru eventuale devieri de traseu.

Practic, incepand cu anii 80, in toate zonele de locuinte nou-aparute in locul fostelor complexe portuare, feroviare sau industriale din centru au fost duse linii de tramvai.

Dupa schimbarea de viziune a municipalitatii si revenirea tramvaiului in gratii, prima linie complet noua a fost linia 9, care a inlocuit fostul autobuz 17, inaugurata in 2008 (lucrarile de constructie au inceput in 2006 la bucata noua de retea). A fost prima oara cando linie de autobuz a fost inlocuita complet cu una de tramvai. Initial era vorba ca si capatul sudic al fostului 17, zona Merikatu, sa devina tramvai, insa protestele masive ale locatarilor, insotite de o atitudine ferma "aici se face tramvai doar peste cadavrele noastre!" data de teama de a pierde locurile de parcare de pe marginea strazii, au dus la scurtarea capatului sudic la Kolmikulma. Odata cu aparitia noului tramvai si desfiintarea liniei 17, sectorul sudic a fost preluat de alta linie de autobuz, si traseul 23 a fost modificat. Deja incepuse sistematizarea portului vestic, si atunci planul a fost schimbat din mers: Kolmikulma urma sa fie un capat de linie temporar, si linia va fi apoi continuata, cand va veni momentul, la Portul de Pasageri Vestic, via Kamppi. Momentul a venit in 2012. Capatul nordic al traseului 9 trebuia sa fie la Ilmala, insa pana la urma linia a fost dusa doar pana la Pasila. Prelungirea spre nord a fost amanata in mai multe randuri, dar acum pare un lucru cert: dupa refacerea podului de la Pasila, care limiteaza traficul in zona, vor incepe lucrarile, si inaugurarea e estimata pentru 2019.

Renumerotarea liniilor 3B si 3T in 2013 a fost primita cu raceala (3B a devenit 3, 3T a devenit 2). Traseele formeaza impreuna un circuit aproximativ in forma de 8, fiecare linie deservind jumatate si schimband indicativul in capete. Indicativul de linie si ruta au fost, abstractie facand de anumite ajustari (ex. mutarea de pe Mannerheimintie prin Töölö in anii 80), aceleasi de multe decenii. Litera indica partea de bucla deservite: 3B: Brunnsparken, Berghäll (toponimele suedeze pentru Kaivopuisto, Kallio), 3T: Terminalen, Tölö (intamplator toponimele finlandeze au aceleasi initiale: Terminaali, Töölö), deci pentru localnici orientarea nu era o problema. Hiba era doar la gara centrala, unde se intalneau cele doua, si ambele linii puteau fi luate in ambele directii. Motivatia HSL a fost tocmai ca persoanele neatente, turistii si utilizatorii ocazionali sunt foarte usor de derutat. Oricum, in urmatorii ani schimbarea numarului de linie fara intoarcere va ramane doar la capatul sudic: dupa finalizarea noului pod linia 2 va fi prelungita la Pasila (actuala bucla de intoarcere a tramvaiului 9), si 3 la Kuusitie (bucla de intoarcere existenta, folosita in caz de avarii sau devieri de traseu). Linia 2/3 este importanta pentru turisti, fiindca trece pe la unele din cele mai importante obiective turistice ale orasului (http://www.visithelsinki.fi/en/whats-on ... ty-by-tram) si deserveste unul din porturile de pasageri (zilnic spre Stockholm, capacitate 2800 pasageri, si 7/zi spre Tallinn cand marea e libera de gheata si nu e furtuna si vant puternic, catamarane mici, rapide si usoare).

Noile tramvaie Transtech Artic, concepute in Finlanda special pentru Helsinki, respecta intru totul schema clasica de vopsire. Primele doua au venit pentru teste in 2013, productia de serie desfasurandu-se intre 2015 si 2018. Au fost comandate 40 de bucati, plus unul neasamblat, pentru piese de schimb, si exista o optiune pentru inca 90 de bucati. Scopul este inlocuirea vechilor Valmet NrI (fabricate 1973-75) si suplimentarea parcului pentru noile trasee. Daca va fi activata optiunea, inseamna ca cel mai probabil si o parte din tramvaiele Valmet NrII (1983-87) vor fi inlocuite. Dupa experientele neplacute cu Variotramurile si patanii similare la caile ferate, procesul de selectie si proiectare a fost foarte meticulos si deci a durat. Valmeturile sunt in stare foarte buna, deci eu zic ca ar fi pacat de casat. Ar putea fi date second-hand la alte orase cu tramvai cu ecartament metric.

http://www.helsinginkaupunginmuseo.fi/e ... am-museum/ - muzeul tramvaielor

http://www.raitiovaunu.fi/ludman.htm - tramvaiele din Mannheim la Helsinki

http://www.raitiovaunu.fi/zet2263.htm - Crotram de la Zagreb in teste. Acesta a putut circula doar pe liniile 6 si 8, fiindca celelalte au fie curbe prea stranse, fie pante prea abrupte, fie ambele.


Attachments:
File comment: 1976. Colectia Jorma Rauhala
Jorma_Rauhala_1973.png
Jorma_Rauhala_1973.png [ 1.9 MiB | Viewed 4812 times ]
File comment: Pe ruta nou-deschisa in 2012 a tramvaiului 9, in Kamppi
93450568.jpg
93450568.jpg [ 116.95 KiB | Viewed 4812 times ]
File comment: Refacerea si marirea podului de la Pasila. Mai 2015, Markus Jokela, Helsingin Sanomat
pasila_markus_jokela_hs.jpg
pasila_markus_jokela_hs.jpg [ 198.03 KiB | Viewed 4812 times ]
File comment: Centrul orasului, 1952. Copyright Raitio-lehti
mansku_aleksi_1952.jpeg
mansku_aleksi_1952.jpeg [ 304.77 KiB | Viewed 4812 times ]
File comment: Centrul orasului, anii 60. Copyright Raitio-lehti
mansku_anii60.jpeg
mansku_anii60.jpeg [ 433.18 KiB | Viewed 4812 times ]
File comment: 2013
Volner-Can-the-Guggenheim-Charm-Finland-1200.jpg
Volner-Can-the-Guggenheim-Charm-Finland-1200.jpg [ 292.25 KiB | Viewed 4812 times ]
File comment: Harta retelei, 1950
tram_1950.png
tram_1950.png [ 1.18 MiB | Viewed 4812 times ]
File comment: harta retelei 1954
tram_1954.png
tram_1954.png [ 1.8 MiB | Viewed 4812 times ]
File comment: harta retelei 1982. Brosura oficiala HKL.
tram_1982.png
tram_1982.png [ 3.29 MiB | Viewed 4812 times ]
File comment: Posta centrala, in anii 1970. Copyright Raitio-lehti
posti_anii70.jpeg
posti_anii70.jpeg [ 379 KiB | Viewed 4812 times ]
File comment: Anii 1960. Copyright Raitio-lehti
pitkasilta_60.jpeg
pitkasilta_60.jpeg [ 381.17 KiB | Viewed 4812 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Wed 07 Oct 2015 22:11 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Tramvaiele cu cai au vazut o scurta revenire in anii 1913-1917. Intreprinzatorul Julius Tallberg a cumparat in 1911 toata insula Lauttasaari de la micii proprietari care detineau loturi, in zona in ideea dezvoltarii urbane. In anul urmator, primaria a refuzat achizitionarea intregii insule si implementarea planul urbanistic propus de Tallberg, asa ca acesta a fost fortat sa isi ia soarta in propriile maini.

In 1913 tramvaiele cu cai conservate dupa electrificarea retelei urbane au fost folosite pe nou-construita ruta in Lauttasaari, o initiativa privata a lui Tallberg. Insula avea pe atunci cam 300 de locuitori, si linia deschisa parcurgea toata insula de la est la vest (apoximativ pe aliniamentul Katajaharju - Isokaari - Lauttasaarentie), facand legatura cu debarcaderul de unde plecau feriboturile catre centru (acum, baza podului vechi). Si feriboturile cu aburi erau proprietatea aceluiasi Tallberg si orarele erau sincronizate. Fiind momentul prost (un an inante de izbucnirea razboiului si a a zvarcolirilor sociale care i-au urmat), cresterea orasului spre Lauttasaari nu a avut succesul scontat, si tramvaiul acesta s-a dovedit repede nerentabil, deci in 1917 a fost inchis, liniile dezafectate si vehiculele casate. Primaria, prin HRO, nu era interesata sa il preia. Feribotul a continuat sa circule ca parte a transportului public urban pana in 1936, cand a fost construit podul. Acesta circula doar in perioada de vara. Iarna se trecea cu autobuzul sau pe jos peste marea inghetata, si in perioadele cat gheata era in curs de formare sau de topire accesul nu era posibil. Dupa finalizarea podului si urbanizarea insulei nu a fost posibila reintroducerea tramvaiului, fiind vorba de un pod rabatabil.

Ar fi foarte utila si rentabila acum reintroducerea tramvaiului dinspre oras spre ambele terminusuri din Lauttasaari (Katajaharju si Vattuniemi - frecventa de deservire a celor doua capete este de 4, respectiv 8 minute), insa dificultatea tehnica si practica majora care trebuie depasita este podul rabatabil care leaga insula de centru. Exista extrem de putine exemple de poduri rabatabile cu tramvai (sau cale ferata electrificata), ex. la Rotterdam sau St. Petersburg, si tehnologia nu este deloc triviala. Aspectul practic (intreruperea traficului) poate fi rezolvat usor: in mod normal data si ora se anunta in prealabil cu cateva zile inainte, podul se rabateaza la ore cu trafic scazut, deci tramvaiele pot fi inlocuite usor cu autobuze care sa ocoleasca via podul de autostrada, intreruperea traficului dureaza in general cam o ora. Cealalta alternativa ar fi construirea unui pod nou doar pentru tramvaie si traficul usor (pietoni, biciclisti) suficient de inalt incat sa nu fie necesara rabatarea sa.

La studiile pentru liniile de legatura la metrou (care va fi deschis in august 2016), locuitorii din Lauttasaari au fost ferm impotriva ideii de a scurta autobuzele la statia de metrou si deci a eliminarii complete a autobuzelor catre centru. Liniile 20, 21 si 21B vor circula fiecare cu 8 minute frecventa. Parerea mea este ca 20 va putea fi fara probleme dus la portul de pasageri dupa deschiderea noului Terminal de Vest (legatura facila catre metrou la Ruoholahti) si 21 ar trebui dus la gara centrala via Kamppi si daca este tehnic posibil, ambele sa fie inlocuite de tramvaie. Insula acum are 22.000 de locuitori.


Attachments:
File comment: Vechiul tramvai cu cai din Lauttasaari
lauttasaari_1910.jpg
lauttasaari_1910.jpg [ 83.88 KiB | Viewed 4785 times ]
File comment: Vechiul tramvai cu cai din Lauttasaari
lauttasaari_2.jpg
lauttasaari_2.jpg [ 35.64 KiB | Viewed 4785 times ]
File comment: Vechiul tramvai cu cai din Lauttasaari
lauttasaari_3.jpg
lauttasaari_3.jpg [ 25.06 KiB | Viewed 4785 times ]
File comment: Viitoarea configuratie a liniilor de autobuz dupa deschiderea statiei de metrou. Imagine HSL.
17.12.14_Lauttasaari.png
17.12.14_Lauttasaari.png [ 1.03 MiB | Viewed 4785 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Fri 09 Oct 2015 22:15 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Alta ruta de tramvai "insulara" care a avut viata mai lunga decat cea de la Lauttasaari, insa un final la fel de nefericit, a fost pe insula Kulosaari, aparuta in 1910. Proprietar era Aktiebolaget Brändö Villastad / Osakeyhtiö Kulosaaren Huvilakaupunki (Societatea pe actiuni Orasul de Vile din Kulosaari), al carei rol principal era de dezvoltator imobiliar. Impreuna cu cresterea orasului, industrializarea si aparitia de cartiere muncitoresti intinse, era nevoie de o asezare linistita de vile pentru protipendada urbana, si acest gol a fost umplut de Kulosaari si Munkkiniemi. Si in ziua de astazi vilele din Kulosaari sunt una din cele mai selecte zone ale orasului (cele din treimea nordica a insulei au disparut in anii 60 - acum in locul lor sunt soseaua principala, metroul, si blocuri).

Compania a fost intemeiata in 1907. Tot atunci insula Kulosaari a fost desprinsa din Comuna Rurala Helsinki (devenita in anii 70 Orasul Vantaa) si a devenit o comuna de sine statatoare, administrata de compania imobiliara. In 1909, primaria si companiile de tramvaie si de cai ferate au ajuns la o intelegere cu privire la constructia si operarea unui tramvai spre Kulosaari. Primaria a interzis categoric constructia unui pod, pentru a permite dezvoltarea portului de marfa de la Hermanni / Kalasatama (inchis in 2009 odata cu centralizarea activitatii portuare la Vuosaari). HRO a permis conectarea la reteaua proprie de tramvai si folosirea de tehnica interoperabila. Autoritatile au oferit companiei in mod gratuit un mic spatiu pentru amenajarea unui ponton de incarcare-descarcare a tramvaiului din feribot. Inspiratia pentru ideea de tramvai in feribot a venit de la un aranjament similar din Stockholm. Primul sector, de la Sörnäinen la viitorul debarcader, prin portul de marfa, a fost deschis in noiembrie 1910. Au cumparat de la HRO doua tramvaie folosite. Tot atunci s-a construit si linia din Kulosaari si doua debarcadere. Partea dinspre oras a liniei era dubla, partea de pe Kulosaari simpla.

Conform logicii aplicate deja, liniile in interiorul orasului propriu-zis (pe atunci doar peninsula centrala) erau identificate prin numere, cele care ajungeau in afara, prin litere. Noua linie a primit asadar indicativul B (Brändö - numele suedez al insulei), devenit KB (Kulosaari Brändö) in 1935. Pana la independenta, in 1917, rolul limbii finlandeze era subordonat, prima limba oficiala era suedeza. Finlandeza a devenit oficiala abia in anii 1860, si a primit statut juridic egal suedezei in 1917, la independenta. Si acum tara este oficial bilingva, si ambele limbi sunt egale. Celelalte linii suburbane aveau urmatoarele indicative: H - Haaga / Haga, M - Munkkiniemi / Munksnäs, K - Käpylä / Kottby. Intre 1926 si 1928 a existat si linia W (Vanhakaupunki / Gammelstaden, linia spre Arabia, acum capatul nordic al liniilor 6 si 8).

In vara anului urmator a sosit feribotul cu aburi (botezat Brändö) si s-a putut circula fara intrerupere (din punct de vedere al pasagerului) din oras la Kulosaari. Existenta portului de marfuri insemna ca gheata era curatata, si deci se putea circula si iarna. In prima faza tramvaiele de Kulosaari plecau de la Sörnäinen si circulau doar pe reteaua proprie. Feribotul a facut fata cu bine iernilor. Capatul de linie si legatura cu reteaua oraseneasca erau la intersectia Hämeentie / Vilhonvuorenkatu.

Abia in ianuarie 1913 s-a ajuns al o intelegere cu HRO ca tramvaiele sa poata circula pana in centrul orasului. Pana in toamna insa, era vorba in mod oficial doar de teste si probe, doar in noiebrie 1913 noul traseu a devenit permanent. Ruta a devenit deci Kauppatori - Kruununhaka - Hakaniemi - Sörnäinen - Kulosaari. Pe partea dinspre oras (atat bucata de linie detinuta de Compania Kulosaari, de la Sörnäinen pana la debarcader, cat si bucata de traseu operata pe retea HRO) erau valabile biletele si abonamentele HRO de toate tipurile, si compania Kulosaari aplica aceleasi tarife. Doar pentru traversarea apei si ruta din Kulosaari se aplica un sistem separat, propriu, de tarifare, dar posesorii de abonamente HRO aveau 50% reducere. Frecventa de circulatie era de 30 de minute, ulterior 15 minute. Traversarea cu feribotul dura 5 minute, pe langa care mai trebuia considerat timpul de incarcare - descarcare.

1915 compania imobiliara a separat operational tramvaiul de restul firmei, constituind o companie noua, Brändö Spårvagnar AB / Kulosaaren Raitiotieet OY (Tramvaiele Kulosaari SA). Materialul rulant, reteaua spre Kulosaari, feribotul, personalul, cele doua tramvaie si toate autorizatiile au fost transferate noii companii. Guvernul a autorizat in anul urmator constructia unui pod de pontoane din lemn, actionat mecanic, intre Sörnäinen si Kulosaari, pentru tramvaie, si o extindere a retelei din Kulosaari, pana in Herttoniemi, plus o ramura laterala pe insula Kulosaari. Podul trebuia sa poata fi inchis si deschis oricand pentru a permite accesul vapoarelor mari la port. Noua companie a cerut si a primit autorizatie de a efectua trafic feroviar de marfa pe reteaua metrica proprie. Aveau ambitii mari, dar acestea au fost din pacate taiate de razboi. In primavara 1917 au putut inaugura podul intre Kulosaari si Herttoniemi, lung de 73 m si lat de 9 m, existent si astazi. Tot in 1917 s-a obtinut autorizatia de prelungire a tramvaiului pana la Puotila, pe aproximativ acelasi traseu pe care s-a construit ulterior metroul. Timp de 5 luni, din ianuarie pana in mai 1918, traficul a incetat cu desavarsire. Lucrarile la podul intre Kulosaari si oras au fost inghetate un timp din cauza razboiului, dar in decembrie 1919 a fost putut fi in sfarsit inaugurat, in conditii de lipsa majora de materii prime, plus o societate profund divizata in urma razboiului civil. Planurile de extindere a retelei din Kulosaari mai departe spre est au fost abandonate. Podul avea 2,1 km lungime (componenta care se deschidea avea 72,3 m). Personalul de monitorizare a podului trebuia sa fie de la compania de tramvaie, si erau obligati sa aiba personal de serviciu la pod non-stop si sa il deschida ori de cate ori o cerea administratia portuara. Podul era suficient de lat incat sa permita si trecerea autovehiculelor si pietonilor, acestia insa plateau o taxa de pod. Cei care calatoreau cu tramvaiul erau exonerati de taxa de pod, si aveau nevoie doar de un bilet sau abonament obisnuit. Podul se afla aproximativ pe locul actualului pod de metrou si era tot in proprietatea companiei. Tot in 1919 compania a cumparat doua tramvaie noi in nume propriu, pentru a le inlocui pe cele existente, invechite. Pe acestea nu era afisat nici un indicativ de linie, fiindca aratau si erau vopsite altfel decat parcul HRO. Feribotul a fost vandut doi ani mai tarziu.

Brändö Villastad a vandut compania de tramvaie impreuna cu toate bunurile detinute de ea in 1928 catre HRO. In anul urmator aceasta a fost dizolvata si transportul cu tramvaie integrat complet in HRO. Tarifarea speciala pentru Kulosaari si taxa de pod au ramas insa in vigoare. In 1934 au reaparut indicativele de linie. Din cauza conditiilor in care a fost construit, podul s-a degradat repede. Deja in 1936 a trebuit sa se circula spre Kulosaari cu autobuze, pe o ruta extrem de ocolitoare, via Arabia - Viikki - Herttoniemi, prin zone pe atunci in mare parte goale, respectiv iarna direct prin golf, peste gheata (la nord de zona portuara). Pana in 1939 tramvaiul si autobuzul au circulat alternativ, incercandu-se sa se carpeasca podul cu putinii bani existenti. In 1939 s-a putut relua apoi in conditii de (relativa) siguranta circulatia tramvaiului. In 1940 a fost eliminata taxa de pod. In 1944 acesta a fost afectat de bombardamentele sovietice.

In 1946 comuna Kulosaari si mari parti din Comuna Rurala Helsinki au fost alipite orasului, si suprafata administrativa a acestuia a devenit dintr-o data de patru ori mai mare. Pana la acel moment, orasul Helsinki cuprindea doar peninsula centrala. Problema podului, ajuns pericol public, a devenit din ce in ce mai urgenta. In plus, spatiile din est (zona Herttoniemi) deveneau necesare pentru extinderea orasului. In 1950 s-a hotarat construirea de la zero a unui pod complet nou, suficient de inalt si cu pilonii suficient de departati incat sa permita navigatia pe sub el, cu trotuare largi, cate doua benzi pentru tradicul auto si spatiu pentru cale de rulare separata a tramvaiului. Circulatia tramvaiului a fost sistata in februarie 1951, sinele scoase, si traficul de Kulosaari deservit cu autobuze usoare pe vechiul pod. Cele doua tramvaie (pastrate in tot acest timp in schema proprie de vopsire si deja in varsta de 32 de ani) au fost folosite ca suplimente de ora de varf pe diverse linii urbane, si apoi casate in 1954. In 1957, cand s-a deschis in sfarsit noul pod (cel actual), filosofia urbanistica s-a schimbat, si interesul pentru tramvai a dispaut, deci traficul cu tramvaie catre Kulosaari nu s-a mai reluat niciodata. Liniile de pe insula au ramas pana prin anii 80, pe sub asfalt. Spatiul rezervat initial pe pod pentru tramvaie a devenit a treia banda de circulatie pentru fiecare sens. Vechiul pod a fost demontat si transportul public pe sine intre Kulosaari si oras a disparut pana la deschiderea metroului.


Attachments:
File comment: Feribotul tramvaiului spre Kulosaari. Foto Muzeul Orasenesc Helsinki
kulosaari.jpg
kulosaari.jpg [ 19.77 KiB | Viewed 4765 times ]
File comment: Debarcaderul, vedere dinspre oras. Foto Muzeul Orasenesc Helsinki
kulosaari2.jpg
kulosaari2.jpg [ 21.09 KiB | Viewed 4765 times ]
File comment: Podul vechi. Foto Muzeul Orasenesc Helsinki
kulosaari3.jpg
kulosaari3.jpg [ 42.7 KiB | Viewed 4765 times ]
File comment: Podul vechi. Foto Muzeul Orasenesc Helsinki
kulosaari4.jpg
kulosaari4.jpg [ 89.22 KiB | Viewed 4765 times ]
File comment: Podul vechi. Foto Muzeul Orasenesc Helsinki
kulosaari5.jpg
kulosaari5.jpg [ 26.84 KiB | Viewed 4765 times ]
File comment: orarul tramvaielor. Frecventa 20 de minute intre 6.15 si 23.55
kulosaari6.gif
kulosaari6.gif [ 9.61 KiB | Viewed 4765 times ]
File comment: Feribotul la plecarea din Kulosaari. Foto Muzeul Orasenesc Helsinki
kulosaari6.jpg
kulosaari6.jpg [ 76.58 KiB | Viewed 4765 times ]
File comment: Interior. Foto Muzeul Orasenesc Helsinki.
kulosaari7.jpg
kulosaari7.jpg [ 91.39 KiB | Viewed 4765 times ]
File comment: Tramvai in feribot. Foto Muzeul Orasenesc Helsinki
kulosaari8.jpg
kulosaari8.jpg [ 26.74 KiB | Viewed 4765 times ]
File comment: Podul vazut dinspre oras. Foto Muzeul Orasenesc Helsinki
kulosaari9.jpg
kulosaari9.jpg [ 90.12 KiB | Viewed 4765 times ]
File comment: Kulosaari. Foto Muzeul Orasenesc Helsinki
kulosaari10.jpg
kulosaari10.jpg [ 59.73 KiB | Viewed 4765 times ]
File comment: In feribot. Foto Muzeul Orasenesc Helsinki
kulosaari11.jpg
kulosaari11.jpg [ 51.17 KiB | Viewed 4765 times ]
File comment: Kulosaari, anii 70. Foto colectia Jorma Rauhala
kulo_1971_1.jpg
kulo_1971_1.jpg [ 97.36 KiB | Viewed 4765 times ]
File comment: Kulosaari, anii 70. Foto colectia Jorma Rauhala
kulo_1972_2.jpg
kulo_1972_2.jpg [ 90.53 KiB | Viewed 4765 times ]
File comment: Kulosaari, anii 70. Foto colectia Jorma Rauhala
kulo_1972_3.jpg
kulo_1972_3.jpg [ 91.18 KiB | Viewed 4765 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Sat 10 Oct 2015 21:19 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Situatia actuala, investitii si proiecte

Dupa ce in sfarsit toate Variotram-urile au devenit functionale, s-a putut renunta la Düwag-uri. Unul a fost casat in 2014, 4 au fost trimise in primavara 2015 in Polonia la Lodz, si unul este in continuare la HSL, ca vehicul-muzeu functional.

Odata cu mutarea portului de marfa din porturile centrale (Jätkäsaari, Hernesaari, Kalasatama, Laajasalo / Kruunuvuorenranta) si centralizarea intregii activitati in noul port Vuosaari de la capatul estic al orasului, terenuri intinse foarte bine localizate urmau sa fie eliberate pentru locuinte. In planul din 1994 s-a hotarat deservirea acelor zone cu tramvaiul. Constructia a inceput in ultimii ani, si acum lucrurile arata astfel:

In Jätkäsaari in ianuarie 2012 s-a deschis prelungirea liniei 8 via noul pod Crusell pana la bucla temporara de intoarcere Saukonpaasi. Ideea este ca tramvaiul sa inainteze in ritmul in care progreseaza lucrarile de constructie. Vechea bucla de intoarcere Salmisaari a ramas, pentru a fi utilizata la avarii sau devieri temporare de traseu. Primaria a studiat si varianta de a cumpara tramvaie bidirectionale, eventual second-hand, pentru a elimina necesitatea de a construi bucle temporare de intoarcere in timpul constructiilor. Aceasta varianta insa a fost scoasa din calcul si declarata neeconomica.

Cateva luni mai tarziu, in august, s-a deschis si prelungirea tramvaiului 9 (... - Kamppi - Portul de Pasageri Vestic), si a fost desfiintat autobuzul 15A, Gara Centrala - Port. Astfel, toate cele trei porturi de pasageri sunt deservite de tramvai. Au aparut si cateva bretele scurte de conexiune cu liniile folosite de traseele 6 si 8. Pentru a acoperi cererea ridicata, anumite curse ale tramvaiului 6 circula mai departe de la Hietalahti la port cu indicativul 6T. Parerea mea este ca la finalizarea lucrarilor acest aranjament ar trebui permanentizat, si linia 6 sa circule tot timpul pana la port - sau, de exemplu, una din liniile noi, de la Kalasatama sau Laajasalo.

In 2017 se va inaugura noua cladire a portului vestic, aflata la sud de cea actuala. Acum sunt 4 locuri de parcare pentru vapoare mari (toate patru folosite) - vor aparea doua in plus, deci sigur va creste si traficul. Vapoarele spre St. Petersburg sunt interesante, fiindca pasagerii lor de orice cetatenie au dreptul sa petreaca pana la 3 zile fara viza in St. Petersburg, daca se cazeaza la unul din hotelurile autorizate si nu parasesc deloc teritoriul administrativ al orasului (nu exista insa aranjament reciproc - viza Schengen ramane obligatorie in orice situatie). Climatul politic actual limiteaza totusi potentialul de crestere a acestei rute.

Liniile 6T si 9 vor fi prelungite atunci cu aprox. 150 m, pana in fata noului terminal. Distanta de la actuala statie de tramvai a portului pana la urmatoarea (sau precedenta?) statie, Bunkkeri, este foarte mica, deci nu e nevoie de o statie noua, statia existenta impreuna cu bucla de intoarcere vor fi pur si simplu mutate mai la sud. Aceasta este gandita sa ramana configuratia finala. Cu aceeasi ocazie va fi introdus in plus un nou vapor (aflat acum in constructie la santierul naval din Turku) pe ruta Helsinki-Tallinn, care este una din cele trei cele mai solicitate linii de transport maritim de calatori din lume, impreuna cu Dover-Calais si Hong Kong-Macau. Cursele spre Tallinn, care nu necesita controale vamale si de frontiera, vor fi mutate la cladirea noua, si in cladirea actuala va ramane cursa spre St. Petersburg.

In 2018 se va inaugura prelungirea tramvaiului 7, via Välimerenkatu, pana la terminusul Saukonpaasi (capatul tramvaiului 8). La constructia strazii s-a avut grija sa se rezerve in mijloc spatiu pentru calea de rulare separata a tramvaiului. Bucla formata de 7A / 7B va fi sparta, si linia 7 va avea o ruta de forma unui C intors: Jätkäsaari - Kamppi - Kruununhaka - traseul actual pana la Pasila - Meilahti (bucla noua de intoarcere data in folosinta tot in 2018). In jurul anului 2021 liniile 7 si 8 vor fi prelungite inca odata spre sud cu aprox. 1,5 km la o noua bucla de intoarcere temporara, si constructia intregului cartier si implicit si a retelei de tramvai vor fi finalizate in 2026.

In Hernesaari calendarul constructiei este inca deschis (nici nu a inceput demolarea fostelor spatii industriale), dar este cert ca transportul public va fi cu tramvaie si o linie va fi cel mai probabil suficienta, deci capatul sudic al autobuzului 14 (linia care deserveste acum zona) va disparea. Cel mai probabil, pe masura ce lucrarile la cele 4 mari santiere (Jätkäsaari, Pasila, Kalasatama, Kruunuvuorenranta) avanseaza, o parte din utilaje si forta de munca va fi mutata incoace. Si aici este in plan construirea tramvaiului in doua etape, deci aparitia unei bucle temporare de intoarcere.

In Kalasatama se va introduce de asemenea o linie noua de tramvai, dinspre centru (planul traseului, v. Laajasalo - Kruunuvuorenranta). Cea mai mare lipsa aici mi se pare ca nu exista in momentul asta planul construirii, in plus, a unei linii de tramvai Kumpula - Pasila, pe aliniamentul fostei cai ferate industriale dezafectate (idee existenta deja in planul din 1994), ar fi o legatura extrem de folositoare. Legatura aia ar fi utila si pentru un viitor tramvai 506, ar scurta in mod semnificativ ruta. Constructia va dura cel putin un deceniu. S-a inceput din jurul statiei de metrou, si de aici inspre sud. In prima faza tramvaiul va merge deci dinspre centru pe un nou pod prin zona nou-construita pana la statia de metrou. In zona soselei si a statiei de metrou vor aparea un complex comercial, 8 zgarie-nori, si sub sosea si linia de metrou o mini-autogara pentru autobuze regionale, drumul nord-sud si statia de tramvaie. O mare parte a liniilor regionale de autobuz care acum merg pana la gara centrala vor fi scurtate si va aparea un punct de transfer. Soseaua si linia de metrou vor fi acoperite si deasupra lor va aparea un parc, si statia de metrou si cea de autobuz / tramvai vor fi inglobate in complexul comercial, in genul Kamppi. Ideea este usuarea transferului si protejarea de intemperii a pasagerilor.

A doua etapa, spre nord, a liniei de tramvai va mai avea deci de asteptat, fiindca se doreste ca tramvaiul sa avanseze impreuna cu santierul, si constructia in zona Hermannin rantatie nu va incepe cu siguranta in acest deceniu. Cel mai probabil in urmatorii ani va fi suficient autobuzul 55.

In Pasila cladirea statiei se va extinde, si in zona eliberata de triajul si atelierele pentru trenurile de marfa (mutate, impreuna cu portul, la Vuosaari) vor aparea in principiu 8-10 zgarie-nori si un cartier de locuinte. Anul acesta se reconstruieste si largeste podul, deci tramvaiul 7 nu circula (este partial inlocuit cu autobuze - harta aici: https://www.hsl.fi/sites/default/files/ ... bx_2_2.pdf), anul viitor va incepe reconstructia statiei si a cladirilor adiacente podului. Acum e in desfasurare concursul international de arhitectura si urbanism pentru parcul de zgarie-nori (care va fi la sud de statie), faza actuala este de primire a proiectelor, si anii urmatori va fi deschis un concurs pentru proiectarea zonei de locuinte. Urmeaza spargerea buclei nordice a liniilor 2/3 (v. postare anterioara) si prelungirea spre nord (pana la statia Ilmala) a liniei 9, impreuna cu disparitia ciudatului ocol pe care il face acum linia 7 (bucata spre nord va trece la 9-le prelungit).

Planul unui tramvai la Munkkivuori este vehiculat din anii 90 deja. In conditiile actuale de trafic, fara inchiderea golurilor de pe Fredrikinkatu si Topeliuksenkatu, prelungirea la Munkkivuori a tramvaiului nu este fezabila.

Eu mai sper ca in viitorul apropiat si locuitorii din zona Merikatu sa revina la ganduri mai bune asupra tramvaiului (v. povestea tramvaiului 9), astfel linia 10 ar putea fi cu usurinta prelungita spre sud, si autobuzul 24 poate fi scurtat, sa plece, de exemplu, de la gara centrala (dupa mine varianta optima), Kamppi, Kolmikulma sau Erottaja.

Toate liniile de tramvai nou-aparute vor primi numere in intervalul 11-19. Singurele autobuze din acest interval care au viitorul sigur dupa toate aceste lucrari sunt 16 (Centru - Kulosaari) si tronsonul sudic spre Eira, deservit acum de autobuzul 18 (cel mai probabil fi preluat de linia 14 dupa ducerea tramvaiului in Hernesaari: Eira - Kamppi - Töölö - Meilahti - Pajamäki). De tramvaiul pe Topeliuksenkatu este mare nevoie, fiindca pe Mannerheimintie tramvaiele circula cu regularitate trenulet, si deseori este dificil de respectat orarul din cauza traficului ridicat. Linia asta este si preconditie pentru prelungirea spre Munkkivuori. Dupa parerea mea aceeasi prioritate ar trebui sa o aiba si completarea retelei pe Fredrikinkatu, intre Bulevardi si Kamppi. Asta elibereaza un pic intersectia centrala a orasului (Mannerheimintie - Kaivokatu), permite un traseu mai drept pentru noua ruta a tramvaiului 1 (via Helsinginkatu - Töölö - Kamppi; ruta care mie mi se pare o idee buna, dar prematur implementata) si ar crea o legatura directa si rapida Eira - Kamppi - Töölö - Meilahti, pe una din cele mai dens populate si solicitate axe ale orasului. Pe aceasta axa a existat intre 1948 si 1974 (reactivat 1979-1985) singura linie de troleibuz a orasului (14). Voi scrie mai incolo despre povestea troleibuzelor.

Evident, cu prelungirea spre sud spre port (Hernesaari) si spre nord, spre Munkkivuori, tramvaiele ar inlocui complet autobuzul 18, si autobuzul 14 va putea fi scurtat la Kamppi si sa revina la numarul traditional, 36. Prima etapa a liniei de pe Topeliuksenkatu, anume Töölöntori - Nordenskiöldinkatu va fi deschisa in urmatorii ani (scopul este 2018 impreuna cu reorganizarea liniilor 2, 3, 7), si pe acolo va fi mutata linia 3 de pe Mannerheimintie. Disparitia de pe Mannerheimintie a liniilor 7 si 3, cu frecvente diferite, inseamna ca liniile 4 si 10, foarte solicitate, cu o bucata lunga de traseu comun si cu frecventa identica de circulatie (6 minute fiecare) pot fi mult mai bine cadentate.

O alta completare a retelei, scurta dar imporanta (250 m) este pe Reijolankatu. Aceasta va permite tramvaielor din directa Pasila cotirea spre nord pe Mannerheimintie, si deci prelungirea liniilor 3 si 7 la Meilahti, respectiv Kuusitie. Termen de finalizare: 2018, preconditie pentru reorganizarea liniilor 2, 3, 7.


Attachments:
File comment: Tramvai Valmet NrI in schema originala de vopsire, in anii 70. Nu a fost bine primita, si a trebuit sa se revina la cea clasica. Sursa foto: Raitio
38l10ar.jpg
38l10ar.jpg [ 40.24 KiB | Viewed 4752 times ]
File comment: Tramvai Valmet NrI in schema originala de vopsire, in anii 70. Nu a fost bine primita, si a trebuit sa se revina la cea clasica. Sursa foto: Raitio
hkl67jr.jpg
hkl67jr.jpg [ 53.28 KiB | Viewed 4752 times ]
File comment: Zona Portului de Vest.

Rosu - granita zonei de redezvoltare
Gri - cladiri existente, 2014
Negru - cladiri in constructie sau proiectare, 2014
Roz - reteaua planificata de tramvai

imagine Departamentul de Planificare Urbana

jskauprak_26082015.png
jskauprak_26082015.png [ 952.89 KiB | Viewed 4752 times ]
File comment: Posibilitate de legatura cu tramvaiul Kumpula - Pasila (albastru deschis - linii existente, verde - terasamentul fostei cai ferate industriale)
Kumpula01.gif
Kumpula01.gif [ 52.34 KiB | Viewed 4752 times ]
File comment: Jätkäsaari, Välimerenkatu, in constructie. Va avea cate o banda pe sens, tramvai pe cale de rulare separata, locuri de parcare pe marginile strazii.
90852717.jpg
90852717.jpg [ 27.87 KiB | Viewed 4752 times ]
File comment: Jätkäsaari, Välimerenkatu, in constructie. Va avea cate o banda pe sens, tramvai pe cale de rulare separata, locuri de parcare pe marginile strazii.
Jtksaari120411_02.jpg
Jtksaari120411_02.jpg [ 84.18 KiB | Viewed 4752 times ]
File comment: Traseele liniilor 2, 7, 9 dupa reorganizarea si extinderea liniilor in zona Pasila. Imagine HSL.
RAILI_pasilan_linjoja.png
RAILI_pasilan_linjoja.png [ 796.18 KiB | Viewed 4752 times ]
File comment: Reteaua centrala in 2024 in viziunea HSL (linia spre Kalasatama si alte proiecte in afara centrului nu au facut parte din obiectul acestor studii). harta trebuie vazuta ca un ghid, ca un fir rosu, nu ca ceva sacrosanct si batut in cuie. Imagine HSL.
RAILI_linjastoluonnos.png
RAILI_linjastoluonnos.png [ 1.7 MiB | Viewed 4752 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Sun 11 Oct 2015 23:09 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Primul tramvai suburban aprobat si aflat in linie dreapta este spre insula Laajasalo, separata de centru printr-o bucata de 2 km de mare. Pe sosea, sunt insa de parcurs aprox. 10 km pana la gara centrala (via Herttoniemi - Kulosaari - Kalasatama). Via pod sau tunel ar fi mai putin de jumatate: in linie dreapta sunt aproximativ 3 km din centrul cartierului pana la gara. Acum, accesul se face prin autobuze de la statia de metrou Herttoniemi prin singurul pod care uneste insula de restul orasului (liniile 84, 85, 86, 88, 89; noaptea 85N), de unde se poate merge mai departe metroul sau autobuze in diverse directii (de baza sunt metroul si liniile transversale 58: Herttoniemi - Kalasatama - Pasila - Meilahti - Munkkivuori si 79: Herttoniemi - Viikki - Pihlajamäki - Malmi).

Accesul direct catre centru va dura cam 20 de minute dupa construirea liniei. Acum dureaza cam 40. Proiectul prevede un pod mare direct din centrul orasului, via Kalasatama (partea de sud) - Korkeasaari (gradina zoologica, aflata pe insula proprie) - Kruunuvuorenranta, unde se va ramifica in trei linii (in plus fata de harta de mai jos ar mai fi si o ramura nordica), sa deserveasca zona aflata acum in constructie in locul fostului port petrolier. In plus, zona de blocuri din centrul cartierului va deveni mai densa si una din cele 3 linii va continua pana acolo. Pe termen foarte lung se are in vedere prelungirea acestei linii mai departe spre est, astfel: pod intre Laajasalo si insula Vartiosaari (acum padure, neconstruit), mai departe pe inca un pod la Rastila, pana la statia de metrou si, poate, chiar mai departe, pana la portul Vuosaari. Pe Vartiosaari va aparea un cartier de case si cartierul Rastila va creste.

Pentru legarea zonei noi s-au studiat urmatoarele posibile solutii (studiul are cam 140 de pagini):
a. Nici o investitie. Suplimentarea numarului de autobuze inspre nodul Herttoniemi pentru a face fata cresterii de trafic
b. Linii de feribot de la Kruunuvuorenranta spre oras - capatul central la Katajanokka sau Hakaniemi
c. Telegondola (variante pentru capatul dinspre oras ca mai sus)
d. Tunel catre centru (variante pentru capatul dinspre oras ca mai sus, plus Kalasatama):
d1: rutier+feroviar (tramvai, sau capatul sudic al perenei si fantomaticei linii 2 de metrou)
d2: doar rutier
d3: doar feroviar (tramvai sau metrou)
e. Pod peste golf catre centru (cu e1-e3 analog cu d1-d3)

S-a ales soluta e3 cu tramvai. Factorii hotaratori au fost viteza de transport, flexibilitatea de adaptare la oscilatii ale numarului de pasageri, posibilitatile de extindere ulterioara, si costul. Tunelul ar fi prea scump si neplacut de utilizat pentru pietoni si biciclisti, feribotul prea lent (incluzand obligativitatea transbordarii la ambele capete) si implica spargatoare de gheata pe timp de iarna, telegondola inflexibila la capacitate. In plus, majoritatea celorlalte orase mari dominate de ape au cel putin un pod-simbol ca element arhitectural si panoramic. Asta lipseste la Helsinki.

Pentru a incuraja utilizarea transportului public si a bicicletei, si pentru a mai castiga spatiu pentru construit, soseaua intre Herttoniemi si Laajasalo va fi concomitent retrogradata. Acum este o sosea cu doua benzi largi pe sens, separator median, intersectii denivelate si limita de viteza 70 km/h, si va deveni o simpla strada urbana cu doua benzi pe sens potrivita pentru 50 km/h. Ideea ar fi ca podul de tramvai si scaderea capacitatii si vitezei soselei sa fie finalizate aproximativ deodata.

Directia HKL-tramvaie va fi separata in doua componente operationale: liniile centrale si Kruununvuorenranta, in vederea unei eventuale licitari a operarii tramvaiului. In orice situatie, infrastructura si tramvaiele vor ramane proprietate publica. O a treia componenta va fi tramvaiul Jokeri, in momentul finalizarii sale. Diferenta intre componentele retelei este importanta si din punct de vedere filosofic si conceptual: reteaua centrala este lenta, cu statii frecvente, curbe stranse si pante abrupte de-a lungul strazilor si cale de rulare separata doar pe cam jumatate din lungime, si rolul ei principal este de a deservi in mod cuprinzator toata zona centrala. Celelalte parti, precum si diverse alte proiecte cu un orizont de timp mai indepartat (nu voi intra in amanunte, fiindca cel mai probabil o parte dintre ele nu vor fi implementate in viitorul previzibil si altele niciodata) sunt gandite ca tramvaie rapide, sau metrou usor.

Podul va fi utilizat doar de tramvaie si traficul usor (pietoni, biciclisti, carucioare persoane cu mobilitate redusa). S-a organizat pentru pod un concurs international de arhitectura, castigatorul a fost anuntat si premiat in iunie 2013 (v. proiectul mai jos). Dupa asta, au trecut la lucru inginerii, sa transforme viziunea artistica intr-un plan viabil. In iunie 2015 a fost finalizat proiectul tehnic, si aprobat de comisiile de specialitate din primarie si apoi de plenul consiliului local, si urmeaza sa fie scoasa la licitatie constructia in lunile astea. Lucrarile efective vor incepe aproape sigur in 2017, si cel mai probabil lucrari premergatoare vor avea loc deja din 2016. Calendarul exact este inca deschis, fiindca depinde pe de o parte de progresul lucrarilor in Kalasatama si extinderea in acea directie a tramvaiului dinspre centru, si pe de alta, de progresul santierului la Kruunuvuorenranta. Scopul ar fi inceperea efectiva a traficului prin 2020-2021. Se va construi la Laajasalo si un depou-satelit subteran, unde sa fie gazduite cam 15-20 de tramvaie (intregul necesar pentru zona, plus 1-2 garnituri de rezerva). Atelierele pentru reparatii si intretinere vor ramane la Koskela. In cazul (foarte improbabil) in care armata va renunta la baza militara Santahamina (insula aflata la sud de Laajasalo) si zona se va urbaniza, tramvaiul va continua spre sud.

Decizia este revolutionara fiindca reprezinta spargerea unei mari bariere psihologice: primul angajament ferm din partea administratiei (cu alocare bugetara) de extindere a tramvaiului in afara limitelor istorice ale orasului. Acum aproape tot terenul este in proprietatea municipalitatii, ca fosta zona portuara sau teren impadurit. Se estimeaza ca pretul tramvaiului (inclusiv podul si depoul subteran) ar putea fi acoperit integral doar din cresterea valorii terenului in zona noua, si s-ar inregistra si un profit.


Attachments:
File comment: Plan tramvaie spre Kalasatama si Kruunuvuorenranta. Pozitia capetelor de linie dinpre oras si numerele de linie sunt deodamdata doar orientative.
RAILI_laajasalon linjat.png
RAILI_laajasalon linjat.png [ 1.81 MiB | Viewed 4734 times ]
File comment: Viitorul pod pentru tramvai
gemma regalis silta kruunuvuori1.jpg
gemma regalis silta kruunuvuori1.jpg [ 119.89 KiB | Viewed 4734 times ]
File comment: Viitorul pod pentru tramvai
gemma regalis silta kruunuvuori2.jpg
gemma regalis silta kruunuvuori2.jpg [ 125.73 KiB | Viewed 4734 times ]
File comment: Viitorul pod pentru tramvai
gemma regalis silta kruunuvuori3.jpg
gemma regalis silta kruunuvuori3.jpg [ 40.5 KiB | Viewed 4734 times ]
File comment: Viitorul pod pentru tramvai
gemma regalis silta kruunuvuori4.jpg
gemma regalis silta kruunuvuori4.jpg [ 63.05 KiB | Viewed 4734 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Thu 26 Nov 2015 18:14 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Hakaniemi. Foro Signe Brander, 1913.


Attachments:
12314116_930268363722037_5625129698460599454_n.jpg
12314116_930268363722037_5625129698460599454_n.jpg [ 69.45 KiB | Viewed 4509 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Thu 10 Dec 2015 17:16 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Hämeentie, 1969
Foto Unto Laitila
Colectia Muzeul Orasenesc Helsinki


Attachments:
12373232_936457789769761_8101605857012944860_n.jpg
12373232_936457789769761_8101605857012944860_n.jpg [ 60.04 KiB | Viewed 4460 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Wed 13 Jan 2016 12:22 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Viscol. Foto ieri. Sursa: Helsingin Sanomat.


Attachments:
1452570688989.jpg
1452570688989.jpg [ 130.85 KiB | Viewed 4314 times ]
1452570741126.jpg
1452570741126.jpg [ 111.38 KiB | Viewed 4314 times ]
1452571770746.jpg
1452571770746.jpg [ 88.78 KiB | Viewed 4314 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Fri 22 Jan 2016 20:17 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Tramvaiul 403 a plecat in aceasta seara cu camionul spre Helsinki. Va ajunge maine dimineata in depoul Koskela. 404 este gata si a intrat in probe in curtea fabricii.


Attachments:
12553022_974269922652482_2036624300668286252_n.jpg
12553022_974269922652482_2036624300668286252_n.jpg [ 36.12 KiB | Viewed 4269 times ]
12510273_974269085985899_8287613954897504237_n.jpg
12510273_974269085985899_8287613954897504237_n.jpg [ 42.47 KiB | Viewed 4269 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Sun 31 Jan 2016 19:44 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Veste-surpriza: Guvernul s-a hotarat sa aloce 83 m€ pentru proiectul Raide-Jokeri, tramvaiul circular (transformarea liniei de autobuze 550 in tramvai). Asta ar acoperi o parte semnificativa din costul total al constructiei. Restul este suportat de bugetele locale.

Cheltuielile defalcate arata asa:
constructia liniei: 275 m€ (dintre care 178 m€ in Helsinki, 96 m€ in Espoo)
investitii necesare la strazi: 25 m€
construire depouri: 64 m€
achizitionare material rulant: 85-95 m€

Este posibil sa inceapa chiar anul asta constructia. Daca nu, atunci mai mult ca sigur va incepe anul viitor. Deja este foarte intarziat proiectul, linia 550 functioneaza mult peste capacitate. Autobuze cu frecventa de 3-4 minute la ore de varf sunt insuficiente.


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Wed 03 Feb 2016 17:20 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Mannerheimintie, candva in a doua jumatate a anilor 40.

Sursa foto: colectia Muzeului Orasenesc Helsinki


Attachments:
12669680_1141711572508573_7360299370847689156_n.jpg
12669680_1141711572508573_7360299370847689156_n.jpg [ 121.97 KiB | Viewed 4218 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Tue 16 Feb 2016 14:24 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Sistemul de poduri de tramvai catre Kruunuvuorenranta a primit ieri aprobarea finala in consiliul local!

Rezumatul, in engleza, aici: http://www.uuttahelsinkia.fi/sites/defa ... -julkaisut

Vor fi doua trasee de tramvai, cea cu albastru va circula din 5 in 5 minute la ora de varf, si 10 in afara, ore de circulatie 5.30 - 1.30 (necesar 14 tramvaie de 45 m lungime, bidirectionale), cea cu verde va avea o frecventa de 10 minute, circulatie intre 5.30 - 23.30, necesar 7 tramvaie de 30 m. Va aparea si un depou-satelit pentru aceste tramvaie. Cu gri, celelalte variante de traseu avute in vedere. La Hakaniemi, unde linia noua (impreuna viitorul tramvai spre Kalasatama) deviaza din cea existenta, va aparea si o bucla de intoarcere de rezerva. Pentru fluidizarea traficului tramvaielor, pe partea sudica a pietei vor disparea cate o banda pentru fiecare sens si mai multe locuri de parcare.

Dupa cum am mai scris, podul va fi doar pentru tramvaie, pietoni si ciclisti. Linia de tramvai nu va fi "verde", cu gazon, pentru a putea fi folosita, la nevoie de vehiculele de urgente si interventii. Pe termen lung se doreste prelungirea mai departe spre est a rutei albastre.

Cel mai probabil numerele de linie alocate vor fi 11 si 12.

Materialul oficial, in finlandeza, aici: http://www.uuttahelsinkia.fi/sites/defa ... -julkaisut


Attachments:
crown_bridges_tram_connection_to_laajasalo.pdf [1.22 MiB]
Downloaded 61 times
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: tramvaie
PostPosted: Thu 09 Jun 2016 02:00 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
1. Inca o piedica birocratica pentru mult-asteptata linie circulara a fost eliminata, se doreste inceperea efectiva a constructiei anul viitor: http://yle.fi/uutiset/helsinki_espoo_ap ... ay/8936456

2. Al optulea din generatia noua de tramvaie a sosit la Helsinki: https://www.facebook.com/uusiraitiovaunu/

Inca nu se stie ce se va intampla cu Valmet-urile. NrI cel mai probabil vor fi casate, NrII vor ramane inca o vreme in circulatie, in anii urmatori se vor deschide prelungirile de linie in zona centrala despre care am scris mai demult.

3. Ce am presupus mai demult: tot mai multe curse ale tramvaiului 6 circula ca 6T pana la portul de pasageri. Cred ca nu mai e mult pana cand 6-le va fi prelungit permanent, anume cel tarziu in aprilie 2017, cand se deschide cladirea noua a portului si mai intra inca un vapor pe ruta Helsinki-Tallinn, pe langa cele 5 existente. Ca fapt divers, acestea sunt Star, Superstar, Finlandia, Baltic Queen, Viking XPRS (care foloseste insa alt port), si vaporul nou se va numi Megastar. Noul terminal e la cam 200 m sud de actualul, si deci si linia de tramvai va fi prelungita pana in fata sa.


Top
 Profile  
 
Display posts from previous:  Sort by  
Post new topic Reply to topic  [ 100 posts ]  Go to page Previous  1, 2, 3, 4  Next

All times are UTC + 3 hours


Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot post attachments in this forum

Powered by phpBB® Forum Software © phpBB Group