TRANSIRA

Despre transportul public din Romania si din lume
It is currently Wed 13 Dec 2017 09:59

All times are UTC + 3 hours




Post new topic Reply to topic  [ 11 posts ] 
Author Message
PostPosted: Wed 29 Apr 2009 11:55 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 44891
Se împlineşte pe data de 1 mai o jumătate de secol de când troleibuzele circulă pe străzile Braşovului, oraş numit la vremea apariţiei lor «Oraşul Stalin».

Ziua de 1 mai 1959 a fost una memorabilă pentru locuitorii urbei. Cu ocazia tradiÅ£ionalei manifestaÅ£ii publice dedicate zilei internaÅ£ionale a oamenilor muncii, a fost inaugurat transportul public cu tracÅ£iune electrică din oraÅŸ. Coloana demonstranÅ£ilor a avut atunci câţiva participanÅ£i cu totul speciali : primele 6 troleibuze de tip TV-2E, livrate la BraÅŸov de către Uzinele Tudor Vladimirescu din BucureÅŸti, cu numai câteva zile mai înainte. Astfel, oraÅŸul de la poalele Tâmpei intra în rândul puÅ£inelor localităţi privilegiate din lume care beneficiau de acest sistem modern, economic ÅŸi curat - potrivit atât aprecierilor de atunci cât ÅŸi celor ale specialiÅŸtilor din zilele noastre. Troleibuzul aducea ÅŸi la BraÅŸov avantajele indubitabile ale motorului electric (fiabilitate, economicitate, manevrabilitate, control strict asupra consumurilor), în combinaÅ£ie cu o parte din cele ale autobuzului clasic (deplasare pe pneuri, autonomie relativă faÅ£ă de calea de rulare, investiÅ£ii cu mult mai mici decât în cazul tramvaiului).

Istoric vorbind, Braşovul a fost în ordine al şaptelea oraş românesc în care s-a experimentat introducerea troleibuzului şi al patrulea în care acesta a avut din primul moment succes deplin şi continuitate. Prima tentativă avusese loc în anul 1904 la Sibiu, când pentru scurt timp au fost puse în circulaţie vehicule cu înfăţişare arhaică, numite «omnibus electric» sau «tramvai fără şine». O serie de incidente tehnice au pus capăt rapid acestei prime iniţiative. În anul 1939, Cernăuţiul a devenit prima localitate care a beneficiat de un sistem cu adevărat modern de troleibuze, atât reţeaua cât şi vehiculele fiind corespunzătoare standardelor vremii. Şi, pentru că acest sistem înregistra un continuu avânt în lume, a urmat în 1942 introducerea sa şi în Timişoara, oraş renumit a fi în avantgarda europeană a înnoirilor tehnice. Încercări au existat şi la Braşov, încă de la mijlocul anilor 30, când municipalitatea a plănuit electrificarea traseelor de autobuze Prund – Gara mare şi Piaţa Sfatului – Fabrica Astra. Spre sfârşitul războiului, s-a sperat din nou că troleibuzele vor circula curând şi la Braşov. Dacă la Craiova s-a reuşit în anii 1943-1944 punerea în funcţiune a două linii de troleibuze, cu vehicule capturate în război, de la Odessa, şi la Braşov au ajuns în 1944 şapte troleibuze, transferate din Cernăuţi. Acestea nu au mai apucat însă să circule efectiv, înainte ca trupele Armatei Sovietice să le «recupereze». În 1953, s-a readus proiectul în actualitate, dar lipsa mijloacelor tehnice a amânat iarăşi împlinirea sa. Între timp, Bucureştiul devenise al cincelea oraş românesc dotat cu troleibuze, în anul 1949. În această succesiune de evenimente se înscrie apariţia troleibuzului la Braşov, pe data de 1 mai 1959, după aproape doi ani de pregătiri, timp în care s-au construit staţia de alimentare, reţeaua de distribuţie, o mică hală de reparaţii şi reţeaua aeriană de contact necesară în respectiva etapă.

Primul traseu de troleibuze a fost linia 1, care înlocuia linia 3, anterior de autobuze, făcând legătura între cartierul Şchei (Pe Tocile), centrul oraşului şi Gara mare (adică vechea gară, situată în epocă pe Str. Hărmanului, imediat după intersecţia cu Str. Toamnei). Circulaţia se făcea la ducere pe sub Poarta Şchei, iar la întoarcere prin faţa Hotelului Aro-Palace. Până la sfârşitul anului 1959, traseul a fost prelungit la Depoul CFR (prin actuala Str. Fundătura Hărmanului), iar numărul vehiculelor electrice a sporit la 14.

Între 1960-1963 şi între 1968-1972, reţeaua de troleibuze din Braşov a avut parte de extinderi rapide pe marile artere de circulaţie, din anul 1968 funcţionând şi moderna bază de exploatare din zona Rulmentul. Extinderi au mai avut loc în 1976, 1981, 1985, 1986, 1988, 1990 şi 1993. În anul 1988, s-a atins vârful de dezvoltare, cele aproximativ 240 de troleibuze în dotare la acea dată (din care peste două treimi articulate) circulând pe 17 trasee şi asigurând, împreună cu proaspăt înfiinţatul tramvai, transportarea a peste 90% din totalul călătorilor din oraş, doar cu ajutorul energiei electrice, nepoluante şi disponibile din producţia autohtonă la un preţ convenabil.

Deşi în anii din urmă, ca urmare a unei strategii lipsite de analiză pe termen mediu şi lung, transportul cu troleibuzul a fost restrâns la Braşov în proporţie de peste 85%, totuşi, remarcăm că pe plan mondial, acest mijloc performant de transport câştigă tot mai mult teren şi adepţi. Nu numai în ţările deja de tradiţie, cum ar fi Elveţia şi Austria, troleibuzul cunoaşte o nouă înflorire, dar începe să reapară chiar şi în oraşe din care fusese eliminat, precum Leipzig sau Roma. Şi în ţările din imediata noastră vecinătate există un interes deosebit pentru menţinerea, dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de troleibuze existente. Ungaria, Cehia, Bulgaria şi chiar Republica Moldova nu au recurs până acum la desfiinţări ale transportului electric, aşa cum se întâmplă din păcate la noi. Motivaţia tuturor celor ce preţuiesc faptul de a avea troleibuze în oraşul lor este una simplă : acestea oferă o alternativă ecologică, economică şi ergonomică, care se înscrie perfect în conceptul de dezvoltare durabilă a societăţii.

Acum, când aniversăm în tăcere trecerea unei jumătăţi de secol de când troleibuzele sunt la datorie şi în Braşov, la fel ca în alte 345 oraşe ale lumii, nu putem decât să sperăm în revenirea la «mintea românului cea de pe urmă», astfel încât să ne recâştigăm statutul de normalitate pierdut. Să oprim aşadar desfiinţările şi să profităm de existenţa surselor europene de finanţare, pentru refacerea şi modernizarea transportului cu troleibuze în Braşov, după exemplul pozitiv la nivel mondial, dar şi al oraşelor româneşti fruntaşe în domeniu, precum Piatra Neamţ, Timişoara, Bucureşti, Cluj-Napoca sau Ploieşti.

Un gând bun la ceas aniversar pentru toÅ£i aceia care, prin munca lor de zi cu zi, au făcut posibilă existenÅ£a troleibuzului la BraÅŸov, cu mult efort, sacrificii ÅŸi loialitate faÅ£ă de interesele locuitorilor oraÅŸului.


You do not have the required permissions to view the files attached to this post.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Thu 30 Apr 2009 11:00 
Offline

Joined: Mon 01 Oct 2007 17:54
Posts: 3453
Cel mai respectabil cotidian local, si singurul cat de cat independent dealtfel, vad ca a publicat astazi atat in editia tiparita (pag.1 si 2), dar si on-line, acest comunicat de presa al Transira. Pacat ca au ales sa-l insoteasca cu poze de troleibuze din alte orase ale tarii, dar totusi este un fapt pozitiv ca s-a dat importanta acestei stiri cu caracter cultural, care nu are spectaculozitatea care unii cred ca ar fi necesara rating-ului. Dar, surpriza! In format electronic, acest articol este in topul accesarii, tot atat de citit ca si cel legat de sportul-rege (recte despre numirea lui Razvan Lucescu). Sincer, nu ma asteptam. Iata deci ca lumea ar fi realmente interesata sa afle din mass-media si alte lucruri decat scoruri, scandaluri de palat, violuri si carnagii.

http://www.gtbv.ro/?page=articol&id=23631&numar=&cat=9

LA MULTI ANI, multi si mai buni, troleibuzului din Brasov si sustinatorilor acestuia, in primul rand angajatilor RAT, fostilor angajati ai IJTL, ITBV si IGO, azi pensionari in majoritate, care si-au legat destinul de circulatia acestui mijloc de transport. O clipa de aducere aminte si recunostinta si pentru cei trecuti deja dincolo. Daca ne gandim la cei care au participat la acea inaugurare sau privim chipurile oamenilor din poze vechi, sa nu uitam ca majoritatea acestora nu mai sunt acum printre noi.

Inaugurarea din 1959 s-a facut profitand de un moment prielnic pentru Romania, cand natiunea incerca sa-si regaseasca identitatea si valorile, dupa "terapia de soc" a cizmei sovietice. Pana la moartea lui Gheorghiu-Dej, dezvoltarea troleibuzului in Brasov a fost sustinuta puternic. Apoi s-a considerat ca benzina (mai tarziu motorina) e mai de dorit, ca se poate trage cu furtunul in canistre. Criza din anii 80 a readus in actualitate troleibuzul, asupra acestuia apasand sarcina preluarii practic a intreg traficului din oras, ajutat din 1987 si de tramvai. Flota de troleibuze era permanent improspatata iar reteaua suferise refactii si sistematizari pe aproape intreaga sa lungime.

Pacat ca in cei 50 de ani ne-am invartit pana la urma in cerc vicios si am ajuns mai rau decat eram la plecare. Voi reveni cand am timp cu cateva date ce se cunosc despre momentele de pionierat. Pana atunci, inca o data:

LA MULTI ANI!


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Thu 30 Apr 2009 16:32 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 44891
Ziarul Adevarul:

http://www.adevarul.ro/rss/articol/bras ... buzul.html

50 de ani de când ne plimbăm cu troleibuzul

Braşovul a fost al şaptelea oraş din ţară care a avut troleibuz

Troleibuzele circulau şi atunci prin centrul oraşului (arhivă)
Publicitate Pe 1 mai 1959 braÅŸovenii au primit un cadou special. Cu ocazia manifestărilor prilejuite de Ziua Muncii, locuitorii urbei au putut vedea, pentru prima daÅ£ă pe străzi, troleibuze cu tracÅ£iune electrică. La început, prin BraÅŸov au circulat doar ÅŸase astfel de vehicule de tip TV-2 E fabricate la Uzinele Tudor Vladimirescu din BucureÅŸti.

Mai avantajos decât tramvaiul

Troleibuzul aducea şi la Braşov avantajele incontestabile ale motorului electric, în combinaţie cu o parte din cele ale autobuzului clasic. În plus, un alt avantaj era faptul că investiţiile din infrastructură erau mult mai mici decât în cazul tramvaiului, care era mai răspândit la acea oră în marile oraşe ale lumii. În 1959 Braşovul era printre puţinele oraşe din lume care se bucura de transport în comun modern, economic, curat şi nepoluant.

Un singur traseu

Primul traseu de troleibuze a fost linia 1 care circula între str. Pe Tocile, centru oraşului şi Gara veche, care la vremea respectivă era pe strada Hărmanului. La dus, circulaţia se făcea pe sub Poarta Şchei, iar la întoarcere prin faţa Hotelului Aro-Palace. Până la sfârşitul anului, traseul a fost prelungit până la Depoul CFR, iar numărul troleibuzelor a crescut la 14.
În anii următori reţeaua de transport în comun din Braşov s-a extins foarte mult şi s-a deschis baza de exploatare din zona Rulmentul. Reţeaua a ajuns la capacitate maximă în 1988, când 90% din transportul în comun din Braşov era asigurat cu ajutorul energiei electrice, nepoluante. La acea vreme, pe străzile oraşului circulau 240 de troleibuze şi două tramvaie care legau cartierele Tractorul şi Steagul Roşu.


Autor: Diana Sârbu


Edit Silviu Sintea: Ziarista de la "Adevarul" (sic!) a facut praf materialul nostru. De altfel, nici nu este precizata sursa "articolului" sau.
Nu conteaza, in acest caz.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Thu 30 Apr 2009 20:27 
Offline

Joined: Mon 01 Oct 2007 17:54
Posts: 3453
Articolul din Adevarul de Seara (de Brasov) este scris totusi cu bun simt si fara prea mari erori (cu exceptia celei ca in 1988 ar fi fost doar 2 tramvaie, cand in realitate erau deja 16 - dar asta este deplin scuzabil; nici multi dintre pasionatii nostri nu cunosc astfel de detalii). Ma rog, si titlul pozei e incomplet (trebuia sa zica "primul tip de troleibuz"), dar macar imaginea e din Brasov. Eu zic ca e laudabil din partea presei ca a abordat acest subiect, mai putin trendy in zilele noastre, si pe care ziaristii nu l-au prea exersat. Deci, ca la orice inceput, sa privim lucrurile mai cu ingaduinta. Probabil au ales aceasta varianta sintetica de prezentare din cauza spatiului disponibil foarte restrans din acest ziar.


You do not have the required permissions to view the files attached to this post.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Thu 30 Apr 2009 20:33 
Offline

Joined: Mon 01 Oct 2007 17:54
Posts: 3453
Aspectul complet al articolului din formatul tiparit al Gazetei de Transilvania. Se pare ca au rasfoit ceva forumul nostru pana au gasit acele poze. Chiar daca nu sunt din Brasov, sunt bine alese ca si calitate fotografica si aspect inedit. Ganditi-va ca ziaristii in cauza mai mult ca sigur ca nu au vazut niciodata un TV 2 in carne si oase. Ca in Romania nu se poarta muzeele de mijloace de transport, ca in tari civilizate.


You do not have the required permissions to view the files attached to this post.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Fri 01 May 2009 09:59 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 44891
Buna Ziua Brasov (1 mai 2009) nu vorbeste nici de noi nici de "declinul" Brasovului: http://bzb.ro/index.php?page_name=stire ... tire=47869

Insa consemneaza evenimentul.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Fri 01 May 2009 20:45 
Offline

Joined: Mon 01 Oct 2007 17:54
Posts: 3453
Silviu Sintea wrote:
Buna Ziua Brasov...

Detaliu din paginile 1 si 6.


You do not have the required permissions to view the files attached to this post.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Fri 01 May 2009 22:33 
Offline

Joined: Mon 01 Oct 2007 17:54
Posts: 3453
Cateva lucruri despre ce s-a intamplat pe 1 mai 1959 si imediat dupa.

In cursul lunii aprilie a acelui an reteaua fusese deja pusa sub tensiune de proba si au fost pe rand aduse primele 6 troleibuze de la T.V., tractate pe propriile roti pe DN 1. Cu cateva zile inainte de data inaugurarii au fost efectuate si probe cu vehicule, atat ziua cat si noaptea.

Defilarile festive se desfasurau in acel timp pe actualul Bd. Eroilor, ce atunci avea traseul cu cateva inflexiuni, era mai ingust si trecea prin actuala parcare a lui Aro, continuand chiar prin fata Rectoratului. La rectorat era un parc frumos si nu exista drumul actual spre Poiana. Sensul defilarii era atunci dinspre Casa Armatei spre Posta, abia peste cativa ani acesta a fost inversat. Pentru ca se dorea ca troleibuzele sa circule pe rotile lor la defilare, dar nu exista decat fir cu sens unic si acesta era contrar celui al defilarii, s-a recurs la o solutie mai putin obisnuita. Troleibuzele au fost puse sa circule pe contrasens. Nu cred ca se putea inversa polaritatea de alimentare din statia de redresare, deci s-ar parea ca vehiculele au circulat pe "marsarier" toata defilarea, fie au fost inversate conexiunile la cablurile de injectie. Nu sunt sigur ca TV 2 dispuneau de "marsarier", caci nu am asistat niciodata la vreun mers cu spatele al acestora.

Despre aspectul primelor TV 2E din Brasov ar fi de discutat. Ele au avut o schema de culoare cu totul aparte, care doar in Bucuresti a mai existat. Partea de la nivelul geamurilor (inclusiv) in sus era alba, iar tot ce ramanea sub geamuri era crem, deci tot o culoare deschisa. Se spune ca erau foarte elegante, insa acele culori nu se impacau bine cu rugina sau noroiul, asa ca la prima revopsire au primit schema troleibuzelor mai noi din acel moment. Sunt foarte putine imagini pastrate cu ele in varianta originala. Au fost primele vehicule din Brasov care au primit numere de parc inscrise cu fonturi mici, pe colturi, dar la inceput se pare ca le aveau doar pe colturile de pe partea dreapta. Nu exista inca sigla pe mijlocul caroseriei, cu numarul de parc in ea, de inspiratie bucuresteana. Urmatoarele troleibuze venite nu au mai avut aceasta schema de culoare, ci erau complet rosu-inchis sub geamuri. Apoi au venit cateva cu un rosu-portocaliu mai deschis sub geamuri.

Trebuie spus ca la inceputurile troleibuzului la Brasov nu au existat macazuri. Chiar si dupa aparitia liniei 2 (poate si la inceputurile lui 3), schimbarea caii se facea manual. In intersectii era prezent tot timpul un angajat care facea operatiunea de mutare a captatorilor, pentru ca sa nu fie nevoit soferul sa coboare. In anul 1962, cand traficul crescuse considerabil (62 de vehicule, 6 linii), erau deja prezente macazuri electrice la Castanilor, Hidromecanica, Gara veche, Ceasul Rau, Aro si Poarta Schei. Aceste prime macazuri aveau pentru fiecare fir cate un electromagnet propriu. Dupa cativa ani au fost inlocuite cu unele cu un singur electromagnet care actiona prin sanie comuna ambele schimbatoare simultan, asa cum sunt si astazi. Macazurile aveau alaturat o cutie cu 2 lampi-martor in forma de sageti, cate una pentru fiecare directie, pentru informarea soferului.

Despre cum se facea intrarea/iesirea din garaj pana in 1962 nu am gasit imagini, dar aproape sigur exista linie dubla de serviciu pe 13 Decembrie, evident tot fara macazuri. Garajul era comun cu cel de autobuze, in zona Onix de azi si pana in 1962 troleibuzele au avut o intrare separata cu ocolire prin fosta Str. Luminii. Dupa mutarea prin poarta principala, reteaua de intrare in garaj era accesibila doar dinspre Tractorul, deci vehiculele care se retrageau trebuiau mai intai sa circule pana la Tractorul si sa intoarca. Cele ce ieseau din garaj aveau doar posibilitatea de a o lua spre Ceasul Rau (centru).

Troleibuzele traversau initial in cateva locuri calea ferata. Nu era o problema asta, pentru ca nu exista electrificare la CFR pe atunci. Astfel, pe linia 1 se traversa de doua ori, pe sens spre Triaj, racordul industrial al fabricii de stofe, la Str. Dorobantilor si la Hidromecanica, apoi ambele sensuri traversau pe Str. Harmanului calea ferata de legatura intre gara veche si gara "Strungul" (Hidromecanica), in dreptul Str. Bihorului. Pe linia 2, exista bariera CFR din dreptul actualului Bd. Grivitei, unde troleibuzele se intersectau cu magistrala feroviara spre Sighisoara. Mai departe, linia 2 mai avea o bariera in dreptul actualului Bd. Garii, unde traversa linia de centura a garii vechi de marfuri.

Dupa prelungirea liniei 1 la Depoul Timis-Triaj, a ramas si bucla de intoarcere de la gara veche, unde a aparut linia 1 barat (renumerotata mai tarziu in 4). Nu erau motive ca toate vehiculele sa circule pana la triaj si nici nu ar fi fost destule vehicule in acest caz. O mare parte din ceferisti circulau cu trenul intre complexul triaj si gara veche. Mai erau disponibile pentru a ajunge in triaj si autobuzele IRTA care plecau de la Hidromecanica in directia Harman.

La depoul CFR, linia 1 ajungea pana in 1963 pe vechea sosea, numita acum Str. Fundatura Harmanului. In mod ciudat, pe aceasta strada nu au fost decat stalpi de lemn, care au rezistat pana in 2006. Deci, reteaua trebuie sa fi fost pe traversee care erau ancorate de acesti stalpi, o solutie pe care nu am mai intalnit-o, dar care probabil a fost acceptata stiindu-se ca este o situatie provizorie. Dupa terminarea constructiei viaductului (1963), s-a mutat reteaua pe noua varianta a DN 11, iar capatul era in dreptul blocurilor de caramida din Triaj (imediat inainte de intersectia cu actuala Str. Pascani). Urmele buclei se mai vad si astazi. Din vechiul terminal de pe partea cealalta a caii ferate nu se mai pastreaza insa nimic, pentru ca la un moment dat s-a construit grupul scolar CFR, ramanand in curtea acestuia si fiind acoperit de iarba.

Prima substatie de redresare a fost cea de pe Str. Verii. Foarte probabil, erau la inceput doar trei sau patru circuite de alimentare pe linia curenta (unul chiar la intersectia Harmanului-Verii, altul in apropiere, spre gara veche, altul pe bulevard langa Str. Agriselor si altul la Saguna. Cel de la Aro cred ca a aparut doar in 1962, cand o parte din sarcina a fost preluata de substatia 2 (din spatele bisericii de pe Iorga), fiind in plan extinderea spre Bartolomeu. Pe linia spre Tractorul exista alimentare initial doar in dreptul fostului garaj. Mai tarziu, Str. Castanilor impreuna cu I. Maniu au fost alimentate dintr-un circuit al substatiei 2.

Statiile erau probabil in 1959 dupa dispozitia dinainte de sistematizarea bulevardului Eroilor (fost Stalin). Astfel, nu exista inca statie la Teatru, caci nici teatrul nu fusese inca terminat. Era pe un sens statie pe Balcescu, unde e acum intrarea principala in magazinul Star, iar pe celalalt la Telefoane. Urmatoarea statie era intre intersectiile cu Agriselor si Gradinarilor, iar apoi alta statie putin inainte de Hidromecanica, de unde se putea face transbordarea cu calea ferata spre Sacele. Nici blocurile de la Patria nu existau inca. Pe 13 Decembrie, a existat initial statie imediat la inceput (unde e acum benzinaria OMV), apoi la intersectia cu 9 Mai (la garajul vechi) si la intersectia cu Moldovei. La actualul Faget trebuie sa fi fost o vreme de asemenea statie in ambele sensuri (servind si gara noua dupa 1962), insa eu nu am mai prins-o decat pe sens spre Tractorul. In Piata Sfatului au mai prins si troleibuzele statie vreo 5 ani, apoi s-a mutat in apropiere, pe Baritiu (1964). Pe celalalt sens, statia fusese initial pe Str. Grigoras Dinicu, la intersectie cu Hirscher, apoi s-a mutat in Balcescu, la transformator. In Piata Unirii era statie pe ambele sensuri, chiar in mijlocul pietei, langa celebrul stalp metalic cu consola dubla simetrica pe un singur colier. Calatorii stationau pe carosabil, situatie oarecum periculoasa. Asa ca, dupa cativa ani, s-a mutat statia in directia Poarta Schei ceva mai sus de piata, pe I. Birt, iar prin 1978 s-a mutat si cealalta mai jos, in dreptul dispeceratului Piata Unirii (azi desfiintat).

Fata de Bucuresti, reteaua de contact din Brasov a prezentat de la inceput diferente, de unde deduc ca nu a existat niciodata un standard unic in vigoare. Cea mai vizibila diferenta este distanta mai mica dintre cele doua fire. Si sistemele de prindere difereau. Nu sunt sigur, dar se pare ca Brasovul a introdus primul in tara consola de tip frant, care avea avantajul incarcarii cu o forta mai mica la nivelul colierului. In schimb, in mod sigur la Brasov a aparut prima substatie electrica de redresare din tara care a folosit redresori cu siliciu (adusi atunci din RFG). Anterior, se foloseau doar cei cu vapori de mercur. Statia de pe Verii a avut initial astfel de redresori, foarte voluminosi si foarte periculosi pentru sanatate, importati din URSS.

Primele autoturnuri au fost de tip SR-101. Pentru tractare existau camioane ZIL-151, iar autodepanarea era un autobuz Mao Tse-Dun modificat. Penele de curent erau frecvente pana in anii 70, cand s-a imbunatatit mult sistemul de alimentare.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Sat 02 May 2009 00:52 
Offline

Joined: Mon 03 Jul 2006 12:39
Posts: 646
Location: Bucuresti, Militari
Ce pot sa spun decat La multi ani troleibuzului din Brasov si la mai multe linii. Era un simbol al Brasovului in anii 80 reteaua din centrul vechi. La 50 de ani anu mai exista decat foarte putine linii - perioada de glorie a fost in 1986-1987 (liniile 1, 1b, 2, 2b, 3, 3b (Centru - IABV), 4, 5, 6, 9, 9b, 10, 31, 31b; nu stiu cand a aparut 10b Gara - Stadionul Municipal, plus cele 4 linii de noapte). Decat autobuze in centrul vechi, mai bine troleibuze (1, 2, 4 si 16)


You do not have the required permissions to view the files attached to this post.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Sat 02 May 2009 12:41 
Offline

Joined: Mon 01 Oct 2007 17:54
Posts: 3453
EVOLUTIE TROLEIBUZE BRASOV

In anul 1980: 9 trasee - 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9
(cca. 190 troleibuze in dotare, din care 113 Dac-112, restul TV-20, niciunul articulat = cca. 17.600 locuri)

In anul 1985: 14 trasee - 1, 1b, 2, 2b, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 9b, 10, 16

In anul 1988: 17 trasee - 1, 1b, 2, 2b, 3, 3b, 4, 5, 6, 6b, 7, 9, 9b, 10, 16, 31, 31b
(cca. 240 troleibuze in dotare, din care 180 articulate = cca. 33.300 locuri)

Deci, in numai 8 ani, chiar in acei ani ai crizei celei mai grave prin care a trecut Romania in sec. XX, capacitatea parcului de troleibuze din Brasov s-a dublat. Cam tot asa si lungimea retelei. Si inca a mai aparut de la zero si tramvaiul (16 vagoane la sfarsitul lui 1988, din care 4 V2A = cca. 4.000 locuri). Cifrele spun totul.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Mon 04 May 2009 09:17 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 44891
50 DE ANI DE TRANSPORT ELECTRIC LA BRASOV

1 mai 2009 a reprezentat jubileul pentru transportul electric in comun, in Brasov, adica o jumatate de secol de cand troleibuzele circula pe strazile orasului de la poalele Tampei, numit la vremea aparitiei lor "Orasul Stalin".

Traditionala defilare de Ziua Muncii a cuprins in 1959 primele 6 troleibuze de tip TV-2E, livrate la Brasov de catre Uzinele Tudor Vladimirescu din Bucuresti. Brasovul a fost in ordine al saptelea oras romanesc in care s-a experimentat introducerea troleibuzului si al patrulea in care acesta a avut succes deplin.

Primul traseu de troleibuze a fost linia 1, care inlocuia linia 3 de autobuze, facand legatura intre cartierul Schei (Pe Tocile), centrul orasului si Gara mare (vechea gara, situata pe Str. Harmanului). (L.J.)


Transilvania Expres, 04.05.2009
http://transilvaniaexpres.ro/index.php? ... col=119117


Top
 Profile  
 
Display posts from previous:  Sort by  
Post new topic Reply to topic  [ 11 posts ] 

All times are UTC + 3 hours


Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot post attachments in this forum

Powered by phpBB® Forum Software © phpBB Group