TRANSIRA

Asa cum am promis – in masura timpului disponibil – revin cu “Inelara – o noua viziune “ – acum cu prima sectiune detaliata – Cap Linie - Crangasi
Fiind o gandire “vizionara”(am pus ghilimelele de rigoare) nu o sa insist pe amanunte, gen statii de traseu sau de transbordare cu celalalte magistrale, acestea sunt amanunte. In prezentarea mea voi insista numai pe acele elemente care mi se par mie semificative.
La schita de fata sunt cateva, si anume :
Capul Inelarei eu il vad pe (actualul) camp viran intre B-dul Ghencea si sos Alexandriei. O statie suprapusa cu peron dreapta si rebrusment “clasic” pentru cele 2 capete rezolva cele 2 probleme majore ale capatului de linie :
1) In cazul in care se vrea continuarea calatoriei se urca / coboara direct pe peronul de corespondenta. Peroanele fiind “dreapta” nu se intersecteaza fluxurile de calatori
2) Rebrusmentul fiind clasic (gen “Pipera”) se rezolva si reglarea intervalului intre trenuri. Am mai discutat treaba asta cum un rebrusment clasic regleaza intervalul de succedare, nu mai pornesc odata discutia pe acest subiect.
Alaturat statiei se poate construi si depoul pentru inelara, eventual si pentru M 7. Ma gandesc ca daca strang 2 magistrale intr - un singur depou se poate organiza mai bine intretinerea, reviziile, etc, inclusiv se poate face economie de personal TESA. E de discutat acest aspect.
Evident ca acest cap de linie poate fi mutat in oarecare parte a magistralei inelare, avand in vedere ca acolo unde l-am propus eu nu este o zona de interes, dar va trebui sa dispunem de un spatiu suficient de lung, de aproximativ 500 metri. Spatii se mai gasesc.
Al doilea aspect interesant al shitei este statia “CRÂNGAŞI”.
Crangasiul inelarei va fi o statie complet diferita fata de actualul Crangasi, oarecum paralela cu aceasta. Loc este de constructie.
Trebuie abandonata ideea unei statii comune si folosirea liniei III. Linia III va ramane ( in viziunea mea, desigur) o linie de stocare pana la sfarsitul ( fizic) al statiei. (poate peste 200 de ani conceptul de metrou va fi depasit de mult)
Evident ca cele 2 statii Crangasi pot fi legate si printr-o linie de legatura, cioturi avem destule si pot fi exploatate in acest sens.

Ideea unei "inelare" a planat decenii la rand, fiind evident ca ea ar aduce multe beneficii, interconectand liniile radiale altundeva decat in centru. Treptat insa, dorinta de a o realiza a scazut, lucru constatat si o data cu improvizatiile GdN sau Pantelimon.

Vazand insa cum arata proiectul M5, cu acea "carja" la capatul din Ghencea, imi vine insa sa cred ca ideea inelarei este acum definitiv abandonata de cei care au in maini soarta metroului.

Poate numai dupa ce Bucurestiul va fi complet paralizat de ambuteiaje, se va lua in serios si necesitatea unei strategii coerente pentru metrou. Deocamdata se dovedeste ca nu exista asa ceva.

Ca o parere personala, cu cat maresti raza inelarei, cu atat scade eficienta ei. Ideal ar fi fost pe traseul tramvaiului 26, sau chiar mai central. Zona centrala are cea mai mare nevoie de transport subteran, nu periferiile, unde inca se mai poate circula si la suprafata.

Da, ai dreptate, dar intr-o varianta de traseu M 4 ajunge la "Giurgiului" chiar pe fostul traseu al lui 26. Iar de la Academia Militara pana in zona garii nu prea stiu pe unde o sa aiba loc "inelara".

Mergem mai departe cu Inelara - o noua viziune, partea a II a. Cateva mici comentarii : Asa cum am mai spus, statia Crangasi pentru M 1 si Inelară eu o vad separată in 2 statii distincte. Si acum exista loc pentru asa ceva acolo.
Cred ca exista si o solutie tehnica pentru a strecura cele 2 linii ( Inelara + M 1) pe sub Calea Crangasi. Nu este rolul acestei prezentari pentru asa ceva.
Sectiunea aceasta a inelarei se opreste la statia Aviatorilor unde va avea legatura evident cu M 2.

Continuam cu Inelara - o noua viziune - partea a III - a. In aceasta sectiune traseul face legatura intre Piata Aviatorilor si sos Fundeni colt cu sos Colentina. Aceasta portiune de traseu are 2 puncte sensibile - in cartierul de case a Cartierului Tei si cartierul de case din zona Plumbuita. Daca in primul caz se poate gasi un traseu acceptabil pe sub o stada ( de exemplu pe sub str Turnul Eiffel ) si o rezolvare "in interesul ambelor parti" a cladirii din detaliu, in cartierul Plumbuita ( detaliul B ) va trebui subtraversat cartierul pe un traseu aleator fata de schema stradala. Sunt convins ca la nivelul anilor 20_ _ se va gasi o formula fericita si in acest caz.
Actuala sectiune se termina la intersectia strazilor Gherghitei / Fundeni / Colentina cu o statie care evident va face legatura cu statia echivalenta de pe magistrala M 7.
Astept in continuare critici la traseul propus de mine.

Continuam cu Inelara - o noua viziune, episodul IV. Traseul face legatura intre M 7 in Colentina si M 1 la statia Republica. O singura observatie - Inelara si M 1 la "Costin Georgian" nu au cum sa se intalneasca, nu am mai facut un detaliu de traseu, dar distanta intre ele este semificativa acolo.

Pana la inelara aia mai e - daca se va face, punctul terminus trebuie sa fie ori la Grigorescu ori la Dristor. In partea de sud, o sa aiba de traversat un cartier jumi-juma case si blocuri, apoi pe undeva prin Berceni si prin coasta 'gropii" Vacaresti inainte sa intre din nou in zona de blocuri. Dupa ce vor prinde contur radiale, vedem pe unde va trece "metroul de centura"

Extinderea metroului bucurestean nu a fost a stramosilor nostri, nu este a noastra si nu va fi a voastra, ci a urmasilor vostri si a urmasilor urmasilor vostri, in veacul veacurilor.

Bercovici.

Fiind week-end - prezint episodul V din inelara. Schita este clara si nu necesita alt comentariu.

Partea a VI - a a inelarei face legatura intre cartierele Balta Alba si Ferentari trecand evident prin Berceni. Cum se observa sunt 2 variante destul de viabile. Dar cum aceasta inelara este numai in inchipuirea mea nu a fost nici o problema sa le shitez pe amandoua, si asa daca va fi construita vreodata va avea cu totul alt traseu, nici prin gand nu ne poate trece care vor fi cerintele de trafic in anul 2100 ( aproximativ ).

Si am ajuns la final - "Inelara - o noua viziune - episodul VII". Asa cum am promis, postez si traseul integral al "inelarei" asta ca sa aveti si o viziune de asamblu asupra intregului traseu.

M1. Cum nimeni nu prea merge până la Antilopa, dar până la "Cora" mulţi s-ar putea realiza o legătură până acolo, fie de la Costin Georginan, fie de la Republica.
M2 prelungită până în Colentina, pe traseul Piepera - Bd. Prof Dimitrie Pompeiu - Str. Petricani, apoi să subtraverseze lacul (sau eventual să-l supratraverseze), să intre pe sub Str. Gherghiţei şi să se oprească la interesecţia Str. Gherghiţei cu Şos. Coletina + Şos. Andronahe.
Spre Băneasa/Otopeni să se realizeze 2 legături:
1) 1 Mai - P-Å£a Presei - P-Å£a Presei Libere
2) Aviatorilor - Arcul de Triumf - P-ţa Presei Libere (cu un tunel de legătură pe sub Kiseleff până la P-ţa Victoriei)
Nu ştiu dacă este neapărat necesară construcţia unei linii de metrou până în Otopeni, dar până la Aerop. Băneasa (Aurel Vlaicu) da. Uneori traficul e criminal pe acolo.

M7 începută dinspre Voluntari (făcută legătura cu calea ferată) spre Centru. Traseul să fie: Centură - Şos. Voluntari - Şos. Colentina - Bucur Obor - Cal. Moşilor - Str. Mântuleasa - P-ţa Corneliu Coposu - Bd. Mircea Vodă - Bd. Unirii. Oare e super necesară prelungirea spre Rahova?

Ce legatura sa mai faci de la Metrou Republica la Cora, ca statia Republica este la 350 metri de Cora. Nu prea poti face 2 statii la nici 350 metri.

Daca se putea face metrou pe sub Sos. Dudesti-Pantelimon se facea asa de la inceput, fara bucla aia pe sub Soseaua Catelu (si cu problemele ei, gen distrugerea caselor de deasupra). Cel mult s-ar putea face legatura spre Granitul (de unde sa te duci la Cora sau unde ai treaba) din statia Pantelimon.

Poate erau altele priorităţille

Cand au facut Republica habar nu aveau de Antilopa. Antilopa a aparut la peste 10 ani de Republica si ca urmare a unui "accident" regretabil. Daca sunt intrebari le astept.

Cand au facut Republica se avea in vedere o posibila prelungire si o legatura intre fosta M1 si fosta M3 (GdN-Pantelimon). Dovada cele doua harti de mai jos. Pana la urma este si logic sa se fi gandit la o legatura Granitul-Republica, in conditiile in care "inelara" noastra nu ar fi plecat din acelasi punct, ci din 2 puncte diferite (Granitul, respectiv LDC). Ganditi-va ca cineva pleca de la Obor si voia sa ajunga la Republica. Fara o legatura trebuia sa se invarta prin tot orasul pe la Unirii. Asa, cu o linie de legatura era mult mai simplu...
Povestea cred ca este stiuta, s-a construit depoul Pantelimon in avans, el trebuia sa deserveasca M3, M3 n-a mai ajuns in Pantelimon si depoul a ramas multi ani izolat de reteaua de metrou si de deci inutil, asa ca s-au gandit sa-l lege in final de cea mai apropiata statie de metrou (Republica).
Acum de ce nu s-a facut legatura pe sub Dudesti-Pantelimon (drumul cel mai scurt) si s-a facut asa intortocheat prin zona de case... Cred ca tine de configuratia statiei Republica si mai ales a rebrusmentului de acolo. Ca sa se faca legatura "din scurt" pe sub Dudesti-Pantelimon insemna in primul rand sa se poata lua acea curba (chiar si in conditiile unei raze mici de curbura, gen GdN), insa mai insemna si sacrificarea remizei pe perioada lucrarilor si mai ales dupa...Iar sa se faca curba de stanga in conditiile in care liniile de rebrusment erau drept inainte (deci o intersectie) insemna clar o solutie proasta. Reamintesc ca la vremea aceea rebrusementul de la Republica era foarte solicitat, M1 avand 2 ramuri diferite atunci, iar frecventa de succedare de atunci nu se compara in niciun caz cu cea de astazi. Solutia gasita a fost sacrificarea ultimei linii (dreapta) a remizei si prelungirea ei astfel incat lucrarile sa nu afecteze circulatia pe M1 si nici macazul de rebrusment. Cam asta cred ca este povestea.
Oricum linia trebuia sa fie una tehnica, nu sa deserveasca si calatori. Faptul ca in final s-a facut si o statie chinuita pe o singura linie este o improvizatie pentru a amortiza din cheltuielile de constructie ale unei interstatii foarte lungi (deci cu costuri pe masura).
Foarte interesant mi se pare ca in cea de-a doua harta legatura era prevazuta cam cum este si astazi, adica prin zona de case.