TRANSIRA

Transportul public din Romania si din lume. Unicul forum cu informatii corecte, oficiale!
It is currently Fri 15 Nov 2019 03:28

All times are UTC + 3 hours




Post new topic Reply to topic  [ 21 posts ] 
Author Message
 Post subject: Helsinki: metrou
PostPosted: Tue 21 Apr 2015 09:30 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48720
Site: http://www.hel.fi/hki/hkl/en/HKL+Metro

Harta, in atasament.


Attachments:
Helsinki_metro_map_2007.png
Helsinki_metro_map_2007.png [ 400.96 KiB | Viewed 5805 times ]
Helsinki Metro.pdf [1.2 MiB]
Downloaded 454 times
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Tue 21 Jul 2015 14:21 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48720
Doua tipuri de trenuri:

M100


Attachments:
Helsinki 2015 (77).jpg
Helsinki 2015 (77).jpg [ 140.94 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki metro (4).jpg
Helsinki metro (4).jpg [ 78.89 KiB | Viewed 5740 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Tue 21 Jul 2015 14:23 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48720
M200.



Attachments:
Helsinki metro (1).jpg
Helsinki metro (1).jpg [ 130.03 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki metro (8).jpg
Helsinki metro (8).jpg [ 110.54 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki metro (9).jpg
Helsinki metro (9).jpg [ 115.02 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki metro (10).jpg
Helsinki metro (10).jpg [ 93.36 KiB | Viewed 5740 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Tue 21 Jul 2015 14:25 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48720
Hakaniemi (Hagnäs).


Attachments:
Helsinki 2015 (57).jpg
Helsinki 2015 (57).jpg [ 142.3 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki 2015 (68).jpg
Helsinki 2015 (68).jpg [ 122.82 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki 2015 (69).jpg
Helsinki 2015 (69).jpg [ 118.48 KiB | Viewed 5740 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Tue 21 Jul 2015 14:26 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48720
Ruoholahti (Gräsviken).


Attachments:
Helsinki 2015 (71).jpg
Helsinki 2015 (71).jpg [ 116.31 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki 2015 (72).jpg
Helsinki 2015 (72).jpg [ 103.45 KiB | Viewed 5740 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Tue 21 Jul 2015 14:28 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48720
Rastila (Rastböle).


Attachments:
Helsinki 2015 (73).jpg
Helsinki 2015 (73).jpg [ 135.96 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki 2015 (74).jpg
Helsinki 2015 (74).jpg [ 140.86 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki 2015 (75).jpg
Helsinki 2015 (75).jpg [ 151.12 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki 2015 (76).jpg
Helsinki 2015 (76).jpg [ 150.45 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki metro (11).jpg
Helsinki metro (11).jpg [ 94.26 KiB | Viewed 5740 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Tue 21 Jul 2015 14:30 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48720
Vuosaari (Nordsjö).


Attachments:
Helsinki metro (2).jpg
Helsinki metro (2).jpg [ 148.51 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki metro (3).jpg
Helsinki metro (3).jpg [ 153.45 KiB | Viewed 5740 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Tue 21 Jul 2015 14:31 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48720
Kulosaari (Brändö).



Attachments:
Helsinki 2015 (78).jpg
Helsinki 2015 (78).jpg [ 136.3 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki 2015 (79).jpg
Helsinki 2015 (79).jpg [ 126.59 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki 2015 (80).jpg
Helsinki 2015 (80).jpg [ 140.12 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki 2015 (81).jpg
Helsinki 2015 (81).jpg [ 124.65 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki 2015 (82).jpg
Helsinki 2015 (82).jpg [ 122.91 KiB | Viewed 5740 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Tue 21 Jul 2015 14:32 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48720
Itäkeskus (Östra centrum).


Attachments:
Helsinki metro (5).jpg
Helsinki metro (5).jpg [ 125.62 KiB | Viewed 5740 times ]
Helsinki metro (6).jpg
Helsinki metro (6).jpg [ 129.24 KiB | Viewed 5740 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Tue 21 Jul 2015 14:33 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48720
Mellunmäki (Mellungsbacka).


Attachments:
Helsinki metro (7).jpg
Helsinki metro (7).jpg [ 120.69 KiB | Viewed 5740 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Tue 21 Jul 2015 14:36 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48720
Intre Puotila (Botby gård) si Rastila (Rastböle).



Attachments:
Helsinki metro (12).jpg
Helsinki metro (12).jpg [ 138.81 KiB | Viewed 5731 times ]
Helsinki metro (13).jpg
Helsinki metro (13).jpg [ 134.99 KiB | Viewed 5731 times ]
Helsinki metro (14).jpg
Helsinki metro (14).jpg [ 152.74 KiB | Viewed 5731 times ]
Helsinki metro (15).jpg
Helsinki metro (15).jpg [ 135.92 KiB | Viewed 5731 times ]
Helsinki metro (16).jpg
Helsinki metro (16).jpg [ 148.67 KiB | Viewed 5731 times ]
Helsinki metro (17).jpg
Helsinki metro (17).jpg [ 151.01 KiB | Viewed 5731 times ]
Helsinki metro (18).jpg
Helsinki metro (18).jpg [ 142.36 KiB | Viewed 5731 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Sun 16 Aug 2015 14:27 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48720
Metrou Helsinki 2015.



Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Sun 01 Nov 2015 15:07 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Istoric - partea I. Chinurile facerii

Termenul "metrou" a fost pomenit prima data in consiliul local in 1955, cand aparuse ideea "exilarii" transportului public in subteran, pentru a face loc la suprafata autoturismului, considerat a reprezenta viitorul.

Comisia tehnica pentru metrou a fost infiintata in 1959, cu scopul de a strange experiente de la alte orase si de a elabora o cale de abordare. In 1965 primaria a aprobat principial constructia metroului. A urmat, apoi, in 1968, primul studiu de trafic complex al intregii zone urbane, asa-numitul studiu Smith-Polvinen. Acesta era, evident, realizat conform ideilor vremii: prevedea trei linii de metrousi o retea vasta de autostrazi urbane si intersectii denivelate. Pentru prima oara aparea insa concret un set de rute propuse. Ideea de metrou a ramas insa un subiect de disputa politica intre diversele comitete si comisii din administratia centrala si locala.

Prima linie de metrou (rosu pe imaginile de mai jos), care a fost din prima considerata cea mai mare prioritate, s-a realizat cu foarte mari intarzieri in a doua jumatate a anilor 70, mai scurta decat era initial programat. Culoarea portocaliu pentru metrouri a fost aleasa unanim in consiliul local. Motivatia a fost in principal data de dorinta de a adauga o pata de culoare pentru lungile perioade de intuneric si vremea neprietenoasa de toamna si iarna.

A doua linie (albastru pe imaginile de mai jos) a ramas o eterna fantoma prin toate planurile ulterioare de trafic: in prima faza era vorba de un traseu Eira - Kamppi - Töölö - Meilahti - Munkkivuori - Haaga - Myyrmäki. In Kamppi, cand s-a sapat statia actuala, s-a mai sapat un tunel sub ea, orientat nord-sud - acum e spatiu gol, si la Munkkivuori cand s-a construit centrul comercial, in anii 60, s-au sapat tunele si cai de acces pentru o statie de metrou chiar sub magazine - acum spatiul e folosit ca depozit

Jumatatea nordica a rutei a fost "furata" de VR in 1975, devenind trenul local M, coloana vertebrala a nord-vestului zonei metropolitane. Capatul nordic al planurilor de metrou a fost mutat apoi la Pasila - Maunula. In 90, odata cu dezvoltarea zonei Viikki si aparitia campusului universitar de acolo, capatul nordic al metroului 2 a fost dus acolo pe hartie, si capatul sudic a fost dus la Laajasalo / Kruunuvuorenranta, via Katajanokka (v. povestea la topicul tramvaie) - deci o linie aprox. in forma literei C. La lucrarile de constructie actuale din Pasila se va sapa si un tunel pentru un potential metrou viitor, aproximativ pe sub pod, deci perpedicular pe calea ferata (din categoria "nu ca trebuie, dar sa fie"). Actuala versiune a metroului 2 este vechea idee, (Eira - ) Kamppi - Töölö - Pasila, cu doua ramificatii: una Arabia - Viikki - Latokartano, cealalta Käpylä - Maunula - Pakila - Tammisto - Pakkala - Aviapolis - Aeroport. Opinia mea e ca cel putin in urmatoarele decenii nu se va construi, si, de asemenea, orasul nici nu are nevoie deocamdata de asa ceva (poate insa in viitorul mai indepartat, daca creste densitatea urbana). Altele sunt prioritatile, si banii nu ajung.

Si ideea unei linii est-vest prin Vantaa (deci actuala linie ferata circulara) exista deja din anii 60. Pe atunci localitatea inca se numea Comuna Rurala Helsinki si era intr-un proces foarte rapid de crestere demografica si urbanizare. Planul a aparut prima oara la scurt timp dupa deschiderea in 1955 a aeroportului nou - cel folosit si astazi. Aceste idei au aparut cumva in paralel cu planul pentru metroul de nord-vest, deschis in 1975 de VR ca linie de tren urban. Deschiderea acestui tren local a fost un atac voalat din partea VR la viteza de melc cu care se miscau autoritatile in ceea ce priveste dezvoltarea transportului. Indicativul de linie M si culoarea portocalie (metroul e portocaliu) a tablei de linie pe trenuri si a liniei pe plansa (trenurile locale de pe Linia de Coasta erau cu verde, cele de pe Linia Principala cu albastru) au fost inca o intepatura. VR era deschis la ideea de a ceda aceasta linie unui viitor metrou. Ideea a disparut definitiv cand, ulterior, linia de metrou a fost construita la un gabarit mai larg si cu alimentare de la sina de curent.

Pana in anii 90 orasul Vantaa nu si-a asumat investitia pentru continuarea liniei, considerand ca autobuzele sunt suficiente pentru legatura transversala si conectarea aeroportului, insa ideea nu a disparut niciodata, era doar amanata pe termen nedefinit. Tikkurila si Myyrmäki sunt cele doua centre urbane principale din Vantaa, aeroportul este intre ele, si in zona aeroportului este o zona mare cu depozite si fabrici, un mall, hoteluri si centre de conferinte. Abia in planul urbanistic din 1992 linia circulara a primit pentru prima oara binecuvantarea autoritatilor, fiind inclusa in planul urbanistic general cu data-tinta de inaugurare candva in perioada 2010-2015. Statul a aprobat cofinantarea in 2007, si lucrarile de proiectare au putut incepe in 2008 si cele de constructie in 2009. Constructia a trebuit sa fie amanata si bugetul depasit cu mult, cand s-a descoperit doar in timpul saparii tunelului ca substanta folosita la degrivarea avioanelor (glicol) se infiltreaza in tunele si mananca betonul, deci trebuia cautata de la zero o alta solutie inginereasca pentru bucata de tunel de sub aeroport. Revelatia ca substanta afecteaza betonul nu a venit niciodata mai repede, fiindca durata medie de utilizare a betonului unei piste de aeroport este suficient de scurta incat sa nu existe efecte notabile.

A treia linie de metrou (verde) a disparut repede din plan, insa acum axa Kalasatama - Pasila - Meilahti devine tot mai solicitata (v. topicul autobuze). Ideea unei bucle centrale, Pasila - Töölö - Gara centrala - Hakaniemi, traieste in continuare sub forma planului liniei-picatura, momentan tras pe linie moarta (v. topicul cai ferate).

Constructia efectiva a liniei de metrou, din centru catre suburbiile estice, a fost in sfarsit votata de consiliul local in vara 1969. In 1971 s-a construit o linie de test intre Herttoniemi si Itäkeskus, si Valmet a produs un prototip, care a circulat timp de 10 ani doar in probe. Garnitura de probe nu a circulat niciodata cu calatori si a fost casata in 1988. Depoul a fost amplasat la Roihupelto, intre Siilitie si Itäkeskus. In aceeasi zona e si un depou de autobuze si urmeaza sa apara depoul pentru tramvaiul circular Jokeri (cand se va construi linia)... In prima faza era vorba de un metrou automat, fara mecanic. Garnitura de teste era capabila de operare automata, dar s-a renuntat apoi la idee din motive de siguranta. S-a mai experimentat cu ideea de introducere a operarii automate (sau semiautomate) in 2009, dar din nou s-a renuntat.

Fiindca o parte din centru (aproximativ zona garii centrale) este pe locul unui fost golfulet colmatat (centrul istoric al orasului e in zona pietelor centrale - unde e acum catedrala) si ulterior desecat si umplut cand orasul a mai crescut, subsolul mlastinos a pus probleme la constructia metroului. Solul a fost inghetat artificial pentru a putea fi foloita aceeasi tehnologie ca la restul retelei (granit solid). Toponimul suedez pentru bucata centrala a orasului, Gloet (din care a fost adaptat apoi finlandezul Kluuvi), chiar este termenul generic pentru un corp de apa in curs de colmatare.

Se zice ca atunci cand s-a construit efectiv reteaua de metrou, podul de metrou de la Kulosaari a fost in mod intentionat construit mai usor, pentru ca finlandezii sa nu fie obligati sa cumpere metrourile din URSS. Podul a fost refacut complet in vara 2011, inainte de inceperea lucrarilor la zona Kalasatama, cand metrourile au fost inlocuite de autobuze. O samanta de adevar exista cu siguranta in povestea asta, s-a considerat important ca metrourile sa fie de fabricatie autohtona (evident, Valmet) si sa fie conforme cu cele mai moderne tehnologii ale vremii.

In 1977 au fost livrate primele 3 garnituri de cate doua vagoane. Restul seriei a venit intre 1980 si 1984. In sfarsit, dupa nenumarate poticneli, pe 1 iunie 1982 s-a dat in folosinta metroul, intre Hakaniemi si Itäkeskus. Luna urmatoare s-a deschis si statia de la gara centrala (Rautatientori - Järnvägstorget - Central Railway Station - singura statie cu anuntul vocal si in engleza). Pana in august circulatia cu pasageri era doar la ore de varf in zile de lucru. In mod oficial, era vorba de probe cu pasageri. Inaugurarea festiva a avut loc pe 2 august, in prezenta presedintelui Mauno Koivisto si a prim-ministrului Harri Holkeri. Incepand de urmatoarea zi, circulatia s-a extins la tot intervalul 6-18, si incepand din septembrie programul de seara s-a prelungit pana la ora 23.

Toate autobuzele dinspre suburbiile estice care mergeau inainte spre centru via podul rutier Kulosaari au fost scurtate la statiile de metrou Herttoniemi, respectiv Itäkeskus. Au ramas pana la gara centrala doar curse cu litera N dupa numarul de linie pentru orele la care metroul nu circula. In 1983 s-a deschis noul cap de linie vestic Kamppi. Statia Sörnäinen, intre Hakaniemi si Kulosaari, s-a deschis apoi in 1984. Planul din anii 80 prevedea ca de la Kamppi metroul sa coteasca spre nord, spre Töölö - Meilahti (substitut pentru fantoma celei de-a doua linii). Dupa dezafectarea industriilor portuare din Ruoholahti si aparitia de locuinte, metroul a fost prelungit cu o statie in 1993, ceea ce a pus definitiv cruce buclei spre nord. Ideea celei de-a doua linii, dinspre Punavuori si Eira via Kamppi si Töölö fie spre Munkkivuori, fie spre Pasila - Viikki, a fost insa iarasi resuscitata cu ocazia asta.

Va urma.


Attachments:
File comment: Reteaua prevazuta in planul Smith-Polvinen din 1968
SP2.jpg
SP2.jpg [ 59.56 KiB | Viewed 5409 times ]
File comment: Reteaua prevazuta in planul Smith-Polvinen din 1968 (centru-marit)
SP1.jpg
SP1.jpg [ 98.5 KiB | Viewed 5409 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Wed 04 Nov 2015 00:36 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Istoric - partea a doua

A urmat in 1986 continuarea liniei spre est, cu doua statii, Myllypuro / Kvarnbäcken, Kontula / Gårdsbacka, si apoi in 1989 Mellunmäki / Mellungsbacka. Autobuzele din zona au mai fost inca odata scurtate, pana la proxima statie de metrou. In 1995 s-a deschis statia Kaisaniemi, aflata intre gara centrala si Hakaniemi - parte a planului initial. In 2014 a fost redenumita Helsingin Yliopisto (Universitatea Helsinki). In 1993 VR a transferat catre HKL vechea linie industriala de la Oulunkylä la Herttoniemi, pentru a crea posibilitatea aprovizionarii metroului pe calea ferata. Ramura catre Vuosaari, tot cu 3 statii, s-a deschis in 1998. Initial era vorba sa fie metrou usor, continuarea liniei circulare 550. Pana la urma, linia 550 s+a facut doar ca autobuz, cu capatul estic la Itäkeskus, si prelungirea spre Vuosaari a devenit ramura a metroului.

Cea mai noua statie este Kalasatama, care nu facea parte din proiectul initial. In timpul construirii statiei circulatia metrourilor nu a fost deloc intrerupta, si este astfel singura statie din retea cu peroane laterale. In 2000-2001 au mai venit 12 garnituri a cate doua vagoane, comandate de la Bombardier.

In octombrie 2009 a explodat conducta principala de apa in zona garii centrale. Timp de cateva zile toate trenurile de metrou au fost scurtate la Kaisaniemi (deci statiile Kamppi si Ruoholahti au fost inchise), s-a suplimentat linia 8 de tramvaie si s-au introdus autobuze suplimentare in centru. Trecerea trenurilor prin statie a devenit posibil 4 zile dupa accident, dar statia a ramas inchisa pana in februarie pentru refacerea zidariei, scarilor rulante, retelei electrice, etc.

In 2014 a avut loc un experiment lung de un an de zile: in serile de weekend si sarbatoare legala, metroul sa circule cu doua ore mai mult decat normal, pana la 1.30, cu transfer la autobuzele de legatura ca in timpul zilei, si abia apoi sa inceapa sa circule liniile N de la gara centrala. Primaria a considerat apoi ca numarul de pasageri din intervalul orar 23.30-1.30 nu justifica cheltuielile, deci s-a revenit la vechiul aranjament. Tot in 2014 statia Kaisaniemi a fost redenumita Helsingin Yliopisto / Helsingfors Universitet (Universitatea Helsinki) si a devenit a doua statie cu anunt vocal si in engleza. Multi au fost nemultumiti, fiindca universitatea are trei alte campusuri, in afara centrului (in campusul central sunt doar administratia, disciplinele sociale si umaniste, dreptul si teologia). Inainte de asta, fusese singura statie cu un singur anunt vocal (numele finlandez Kaisaniemi si cel suedez Kajsaniemi se pronunta la fel). Parerea mea e ca, dupa logica actuala a denumirii statiilor, numele corect ar fi fost Kluuvi / Gloet. Cu aceeasi ocazie a fost corectata o mica greseala gramaticala in numele oficial suedez al statiei Kalasatama: Fiskhamnen a devenit Fiskehamnen.

Acum este in constructie Metroul Vestic. Prima etapa va fi data in folosinta in august 2016, a doua etapa (a carei constructie a inceput anul trecut) este prevazuta pentru 2020. Detalii despre proiect si istoria sa, data viitoare.



Situatia actuala

Lungima totala a retelei actuale de metrou este de 21,1 km, dintre care 6,5 km in tunel, 2,5 km pe poduri, si 12,1 km la nivelul solului. Metroul circula intre orele 5 si 23.30 (weekenduri si sarbatori legale doar de la 6), de la Ruoholahti alternativ la cele doua capete estice. Pe traseul comun frecventa este de 4-5 minute, pe cele doua ramuri deci de 8-10 minute. Cu semnalizarea actuala, frecventa maxima teoretica este de 2 minute si jumatate (ceea ce ar insemna 5 minute pe ramurile estice in actualul mod de operare). Aranjamentul liniilor, peroanelor si macazelor din statia Itäkeskus ar permite, daca este necesar, operarea independenta a ramurii de Vuosaari, deci o linie Ruoholahti - Mellunmäki, si o linie Itäkeskus - Vuosaari. Dispeceratul si punctul de supraveghere a liniei e la Hakaniemi.

Din toate mijloacele de transport din oras, metroul se bucura in mod constant de cea mai inalta apreciere din partea calatorilor.

Prezentarea parcului de metrouri: http://www.hel.fi/www/hkl/en/by-metro/fleet/
Prezentarea statiilor: http://www.hel.fi/www/hkl/en/by-metro/metro-stations/
Statistici numar pasageri: http://www.hel.fi/www/hkl/en/by-metro/p ... -stations/

In anii 2007-2008 garniturile seriei 100 au fost refacute complet, cu scopul de a le prelungi durata de viata pana in 2035.


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Thu 05 Nov 2015 01:48 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Metroul Vestic - in constructie
(Länsimetro - Västmetron)

Prima etapa are 14 km, cu 8 statii, la vest de actualul capat Ruoholahti: Lauttasaari / Drumsö, Koivusaari / Björkö, Keilaniemi / Kägeludden, Otaniemi / Otnäs, Tapiola / Hagalund, Urheilupuisto / Idrottsparken, Nittykumpu / Ängskulla, Matinkylä / Mattby. Este integral in tunel.

Ca in cazul metroului estic, autobuzele catre centru pe principala sosea (in acest caz Länsiväylä) vor fi scurtate la statia respectiva de metrou, deci liniile 1xx vor deveni linii de legatura la metrou. Principalele doua statii de transfer la autobuze vor fi la Tapiola si Matinkylä, si autobuzele directe Espoo - Kamppi vor disparea, fiind scurtate la statia relevanta de metrou. Se va circula alternativ, la o frecventa de cate 5 minute pe Tapiola - Vuosaari si Matinkylä - Mellunmäki, deci pe traseul comun Tapiola - Itäkeskus frecventa de circulatie va fi de 2 minute si jumatate (fata de 4 acum). Constructia a inceput in 2010 si linia se va inaugura in august 2016. Aceasta prima etapa nu necesita un depou suplimentar, o parte din garnituri vor putea fi garate pe liniile din spatele terminusului vestic Matinkylä.

A doua etapa, Matinkylä - Kivenlahti, are 7 km, 5 statii (Finnoo / Finno, Kaittaa / Kaitans, Soukkaa / Sökö, Espoonlahti / Esboviken, Kivenlahti / Stensvik) si un depou subteran la Sammalvuori / Mossberget (aprox. intre ultimele doua statii), e de asemenea integral in tunel, si va fi data in folosinta in 2020. Mi se pare foarte ciudat ca numele oficial finlandez al primei statii este cel suedez, chiar daca exista un toponim fnlandez cat se poate de ok, Suomenoja.

Lucrarile de constructie au inceput in 2015. Motivatia oficiala a fost ca este mai eficient sa pastreze angajatii si utilajele deja in uz. Totusi, studiul de fezabilitate din 2012 considera prelungirea dincolo de Finnoo (deci practic doar o statie) ca nejustificata, tinand cont de densitatea scazuta a populatiei si planurile de dezvoltare urbana ale primariei din Espoo. In plus, costul total al tronsonului (constructie, intretinere, operare, economia rezultata din scaderea numarului de autobuze) ar fi cu 50% mai mare decat costul operarii autobuzelor de legatura spre terminusul Matinkylä. Necesarul de transport a crescut insa foarte rapid in ultimele decenii: in 1994 existau doar 10 trasee de autobuz dinspre Kamppi spre Espoo-jumatatea sudica, acum sunt aproximativ 40. Espoo a conditionat autorizarea metroului de garantia ca statul va subventiona cu 25% tramvaiul circular si linia ferata urbana intre Leppävaara si Kauklahti. Toate statiile vor fi cu peron central.

Solul este un granit solid si compact vechi de 2-3 miliarde de ani (Scutul Baltic, una din cele mai vechi si groase bucati de scoarta terestra solida), deasupra caruia e un strat subtire de pamant, deci forarea de tunele nu pune dificultati tehnice majore.

Planul metroului vestic exista deja intr-o forma sau alta de la primele proiecte de metrou, din anii 60 (cf. harta de la postarea mea anterioara), insa pana in partea a doua a anilor 90 primaria Espoo a refuzat categoric orice fel de discutie pentru realizarea sa, din doua motive: pe de o parte se considera ca pretul este nejustificat de mare, si pe de alta Espoo si-a castigat renumele de suburbie instarita, cu vile, strazi aerisite, verdeata, etc. si era temerea ca aparitia metroului ar duce la cresterea densitatii urbane si implicit la stricarea atmosferei si mutarea altundeva a marilor contribuabili persoane fizice catre bugetul local. Ideea e ca impozitul local in Finlanda este un procentaj fix din venit stabilit de Consiliul Local, in Espoo este de 18%, unul din cele mai mici procentaje din tara (locul 306 din 317 comune), ceea ce a atras numeroase persoane cu venituri ridicate. Din cele 10 zone statistice cu cel mai mare venit mediu din Finlanda, 7 sunt in sudul Espoo (una este orasul Kauniainen, o enclava independenta in Espoo, si celelalte doua sunt in Helsinki: Kulosaari si Lehtisaari).

Aliniamentul actual al traseului corespunde, in mare parte, planurilor deja existente, si deserveste in principal cartierul Lauttasaari (zona de blocuri din anii 50-60, pe o insula), zona Otaniemi (campusul Universitatii Tehnice, inclusiv caminele studentesti, plus nenumarate sedii de firme mai mari sau mai mici) si Tapiola, un cartier mare de blocuri din anii 60, unde este centrul cultural si economic al orasului Espoo (muzeu, teatru, stadion, magazine, etc). Din 1968 incoace, proiectul metroului vestic s-a aflat pe toate planurile de dezvoltare a traficului... Doar in anii 80, cand ideea celei de-a doua linii de metrou mai era inca in viata (si isi astepta moartea) s-a studiat o varianta alternativa de traseu, Töölö - Meilahti - Kuusisaari - Otaniemi - Tapiola (corespunde aproximativ cu traseul comun al autobuzelor 194 si 195).

Introducerea unei statii intermediare intre Lauttasaari si Keilaniemi, intr-o zona in care nu exista nimic (apa in stanga si in dreapta soselei), a fost impusa de siguranta traficului: distanta intre cele doua statii ar fi fost de 4 km, si in caz de forta majora ar fi fost extrem de problematica ducerea in siguranta a garniturii de metrou in urmatoarea statie si evacuarea rapida a pasagerilor. S-a hotarat astfel crearea unei statii Koivusaari de-a lungul drumului intre Helsinki si Espoo, si pentru ca statia sa aiba justificare, va aparea o insula artificiala cu locuinte, in ciuda opozitiei masive a populatiei. Alternativa ar fi fost o statie-fantoma, cu peron si cai de acces neutilizate in mod curent, ci doar cu rol de cale de evacuare pentru situatii de urgenta.

Constructia metroului doar pana la Matinkylä si fara depou, deci in zona deja dens populata si puternic urbanizata din Espoo a fost initial o tactica de negociere pentru a imbuna spiritele celor din Espoo. Finantarea partiala de la bugetul central a intregului proiect (deci si partea a doua, introdusa ulterior) s-a facut pe baza unui troc politic: Partidul de Centru (care sustine interesele zonelor rurale si a oraselor mici) si Partidul Popular Suedez (care sustine interesele minoritatii de limba suedeza - echivalentul aproximativ al UDMR-ului de la noi) au votat pentru, si in schimb au primit electrificarea caii ferate spre Kemijärvi (centristii) si a celei spre Vaasa (suedezii), plus subventionarea pe termen lung a traficului pe aceste linii. Social-democratii si verzii, celelalte doua partide de guvernare in 2008, ale caror bazin electoral este in mod disproportionat din orasele mai mari (in Helsinki verzii si conservatorii sunt cele doua partide dominante), erau sustinatoare ferme ale extinderii metroului. Obtinerea acestei finantari era o conditie eliminatorie pentru primaria Espoo sa aproba participarea. Espoo contribuie cu 50% din costul total de aprox. un miliard de euro, statul cu 25% si Helsinki cu 25%. Depoul Sammalvuori este insa platit integral de Espoo. In randul populatiei opiniile au fost si sunt in continuare extrem de impartite, existand atat sustinatori aprigi, cat si opozanti aprigi ai proiectului. Mai ales disparitia multor linii de autobuz directe si obligativitatea practica a transbordarilor (in genul liniei actuale de metrou) a fost primita cu raceala de multi calatori.

Problema este ca se pierde mult timp la accesul in statii, caci metroul subteran este la adancime foarte mare. Motivul este ca, in conformitate cu legea, statiile subterane de metrou si parcarile subterane, precum si portile cu care se inchid acestea, trebuie sa fie la specificatie de buncar care sa reziste unui atac nuclear direct si unui asalt cu arme chimice sau biologice. Legea dateaza din perioada Razboiului Rece, dar a ramas in vigoare, si atata vreme cat tara insista sa ramana neutra, nu se pune problema abrogarii ei, la fel cum nu se pune problema eliminarii armatei obligatorii si a aderarii la tratatele de interzicere a grenadelor cu fragmentare si a minelor antipersonal. Principiul este, la fel ca la elvetieni, clasicul "Si vis pacem, para bellum". Finlanda poate adaposti in buncare cam 80% din populatia tarii.

Si daca nu ar fi existat aceasta lege, cel putin primele 3 statii (Lauttasaari, Koivusaari, Keilaniemi) ar fi trebuit sa fie la adancime mare, fiindca tunelul subtraverseaza doua brate ale marii, dintre care unul are 12 metri adancime. Varianta unui pod ar fi implicat reconstructia statiei Ruoholahti si a liniei Kamppi-Ruoholahti mult mai aproape de suprafata.

Pagina proiectului: http://www.lansimetro.fi/en/home.html


Attachments:
File comment: Metroul vestic, etapa 1
Matinkyla_kartta_553.jpg
Matinkyla_kartta_553.jpg [ 112.07 KiB | Viewed 5374 times ]
File comment: Metroul vestic, etapa 2
Kivenlahtikartta.gif
Kivenlahtikartta.gif [ 93.45 KiB | Viewed 5374 times ]
Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Tue 08 Mar 2016 20:12 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Aceasta pare a fi soarta tuturor marilor proiecte peste tot in lume... ani de zile de amanari si bugete care sar in aer.

http://yle.fi/uutiset/western_metro_lin ... on/8728710


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Sat 11 Jun 2016 18:33 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Cu doua luni si patru zile inainte de deschiderea programata a Metroului Vestic, ieri s-a anuntat ca aceasta se amana pe termen nedeterminat din motive de siguranta. Nu s-au dat informatii suplimentare. E vorba de siguranta de incendiu? Siguranta semnalizarii? Evaluarea armatei (statiile functioneaza si ca buncare antinucleare si chimice, cu usi corespunzatoare)? Instalatiile electrice? Lifturile si scarile rulante? Ventilatia? Descoperiri ale unor vicii de constructie? Acum nu exista informatii. Se va afla... la un moment dat. Comunicatul de presa a fost foarte laconic.

Astazi trebuiau sa aiba loc si teste de operare cu frecventa de 2 min 30 sec pe linia existenta. Nu s-a anuntat daca se anuleaza sau mai au loc. Nu s-a anuntat nici ce se intampla cu lucrarile la faza 2, Matinkylä - Kivenlahti, unde constructia este in desfasurare.

Hiba este si cu rutele noi de autobuz, incepand din august. Acestea au fost deja contractate, si contractele semnate, acum trebuie sa intre in schema juristii si sa vada ce se poate face si cum se pot organiza liniile si cum se poate asigura necesarul de autobuze. Varianta cea mai logica ar fi pastrarea liniilor actuale pana la deschidere. Surse din interior spun ca deja de luna trecuta conducerea HSL ar fi discutat cu operatorii variante de rezerva in cazul unei posibile amanari si ca in momentul elaborarii contractelor pentru operarea noilor trasee (a doua jumatate a anului trecut) nu s-a luat in calcul posibilitatea unei amanari. Evident, operatorii si-au calculat necesarul de personal si vehicule pe baza acestor date.

Cel mai probabil va fi vorba de o enorma gaura neagra financiara, ca la celebrul aeroport din Berlin, costurile vor exploda, se vor adauga cheltuieli de judecata astronomice, vor cadea capete, si fiecare ii va invinovati pe ceilalti.

HSL a anuntat ca probele de circulatie cu frecventa de doua minute si jumatate au avut totusi loc si au fost un succes.


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Fri 17 Jun 2016 11:36 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Situatia e aparent mult mai grava decat s-a estimat. O parte din ventilatoarele de evacuare a fumului in caz de incendiu nici macar nu au fost comandate sau au fost comandate prea tarziu si nu au sosit (si alea apoi mai trebuie si inspectate de pompieri si testate dupa instalare!). Contractantii diversi (firme de electricitate, constructii, apa-canalizare, etc) au transmis conducerii (numite politic) a proiectului informatii incomplete, si responsabilii de proiect au comunicat in mod defectuos cu consiliile locale si cu HSL. Astfel situatia a iesit la iveala doar DUPA ce materialele promotionale si informative au fost deja distribuit la locatari, si panourile din statii (harti, panourile cu liniile, etc) erau deja in curs de executare.

Dilema se pune, conform ziarului Helsingin Sanomat, astfel: sa cada capete acum sau nu? Pe de o parte, responsabilii trebuie clar trasi la raspundere, la toate nivelele, si e nevoie de o investigatie cuprinzatoare. Dar pe de alta, daca se intra acum in demisii si demiteri, pana sa isi intre in paine o conducere noua poate sa dureze luni de zile, in care nu avanseaza proiectul. Conform HSL, prioritara este o organizare rapida a autobuzelor pentru dupa 15 august, si la asta se lucreaza acum.

http://www.hs.fi/kaupunki/a1466052912840

Pe 14 a fost sedinta ordinara a consiliului HSL. Acesta se va intruni din nou doar in 24 august, si pana atunci directorul general este insarcinat sa se ocupe de organizarea mersului autobuzelor dupa 14 august. In stenogramele sedintei nu apare nimic despre vreo investigatie sau demitere.

http://hsl01.hosting.documenta.fi/cgi/D ... =2016437-7

Inca o chestie: se crede ca anuntul (un comunicat de presa secsi fara nici un fel de detalii) a fost facut in mod strategic vineri seara tarziu, cu o saptamana inainte de cea mai mare sarbatoare din tara (solstitiul de vara, cu doua zile libere), pentru a genera cat mai putina valva inainte ca organizatiile sa intre in modul "damage control". Problema majora este de ce conducerea HSL si autoritatile municipale nu au aflat nimic despre o potentiala intarziere inainte de comunicatul oficial.

Cel mai probabil la sfarsitul lui iulie constructorii impreuna cu proiectantii vor anunta o data oficiala de deschidere.


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Sat 23 Sep 2017 16:24 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
Drama metroului spre vest continua. Saptamana trecuta trebuiau sa inceapa probele, mai intai fara calatori, si apoi cu. Era in plan sa fie doua saptamani de probe inainte de inaugurarea oficiala. Foarte putin timp dupa ce au inceput s-au si anulat, din cauza unor probleme la reteaua electrica (aparent nu facea fata la numarul crescut de garnituri in circulatie) si la reteaua de ventilatie din noile statii. Iarasi se fac verificari. Pozitia oficiala ramane in continuare ca luna viitoare incepe sa circule, dar nimeni nu mai crede in asta. Atitudinea autoritatilor s-ar putea rezuma prin "mai intai sa vedem metroul in circulatie, apoi ne putem bate prin tribunale".

Intre timp au loc lucrari preliminare pentru a doua etapa a prelungirii spre vest, Matinkylä - Kivenlahti, dar momentan chestia asta nu prea intereseaza pe nimeni.

Pentru cei care cunosc povestea aeroportului Berlin-Brandenburg, "din greseala in greseala spre victoria finala", cel mai probabil un scenariu asemanator se va petrece si aici. Cei care nu cunoasteti, recomand cu toata caldura sa cititi, e un exemplu monumental de rateu la o scara incredibila.


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Fri 10 Nov 2017 11:33 
Offline

Joined: Sat 05 Nov 2005 00:26
Posts: 101
BREAKING NEWS, E OFICIAL

Prelungirea metroului se deschide pe 18 noiembrie. Anuntul a venit intr-o conferinta de presa acum o ora si jumatate. Preconditie pentru deschidere era sa existe cel putin 3 zile consecutive de probe fara nici o problema.

Reteaua conexa de autobuze se reorganizeaza pe 3 ianuarie.


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Helsinki: metrou
PostPosted: Sat 02 Dec 2017 14:02 
Offline
User avatar

Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49
Posts: 48720
Tronsonul prelungit pana la Matinkylä a fost pus in functiune in 18.11.2017.

Sunt doua trasee:

M1 Matinkylä - Vuosaari

M2 Tapiola - Mellunmäki


Attachments:
helsinki-metro-map 2017.png
helsinki-metro-map 2017.png [ 26.6 KiB | Viewed 4366 times ]
Top
 Profile  
 
Display posts from previous:  Sort by  
Post new topic Reply to topic  [ 21 posts ] 

All times are UTC + 3 hours


Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 0 guests


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot post attachments in this forum

cron
Powered by phpBB® Forum Software © phpBB Group