Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49 Posts: 56061
|
Lucruri mici dintr–un oraş (relativ) mare
Povestea troleibuzului sibian
Troleibuz sau, prescurtat, “troleu”. Timişorenii îi spuneau nu de mult, “firobuz”. Mijloc de transport în comun cu motor electric, nepoluant, care a înlocuit, la Sibiu, mai vechiul (şi mai romanticul) tramvai. Redevenit la modă acum, când problema poluării şi a efectelor acesteia este din ce în ce mai gravă şi după cum se şi vede, ne afectează pe toţi (indiferent cât se recunoaşte oficial sau nu). La Sibiu, acest mijloc de transport este şi el pe cale de dispariţie (la fel ca spaţiile verzi), locul fiindu-i luat de autobuze care, cică, sunt mai rentabile. Eu zic că, la circulaţia dementă de pe carosabilul nostru, cel mai rentabil este să mergi pe jos. Totuşi, o istorie a troleibuzului sibian nu ar strica, mai ales că avem vechime în acest domeniu.
Electricitatea la Sibiu a venit graţie lui Carl Wolff, care trimite, în anul 1891, o delegatie de specialişti la expozitia electrotehnica organizată la Frankfurt pe Main, de Oskar von Miller, cel care a introdus electricitatea în Bavaria şi a fost creatorul Muzeului Tehnicii din Germania. Dupa un an, doi ingineri din München vin sa cerceteze Valea Sadului, pentru construirea unei centrale electrice. Proiectul este gata in 1893 şi, în anul 1895, când Oscar von Miller vine la la Sibiu, se constituie, ca societate pe acţiuni, Uzina Electrică. În decembrie 1896, Oscar von Miller inaugurează uzina Sadu 1.
Reţeaua electrică alimentată de la sadu alimenta Sibiul, Cisnădia, Guşteriţa, Turnişor ( ambele pe atunci comune “independente” de Sibiu) Sadu, Şelimbăr, Şura Mare şi Ocna Sibiului. Miller a mai construit hidrocentrale similare la Sighişoara, Reghin şi Bistriţa. El intenţiona unificarea tuturor acestor uzine electrice într-un sistem unic, dar proiectul nu a putut fi finalizat din cauza începerii războiului. Ideea a fost preluată ulterior, ducând la crearea Societăţii de electricitate SETA.
La Sibiu electricitatea a sosit, în acelaşi timp cu punerea în circulaţie, a omnibuzului electric, în 1904.
Omnibuzul a fost adus de la Budapesta, era dotat cu motor electric dar avea roţi de lemn, era foarte înalt, iar la curbe exista riscul răsturnării lui. A circulat pe ruta Gară – centru dar din motive de siguranţă, a fost înlocuit de clasicul şi mai sigurul tramvai. Imagini există cu acest prim mijloc de transport în comun sibian, graţie cărţilor poştale de epocă ce, în acea perioadă, reflectau nu numai frumuseţile oraşului, ci erau şi un fel de “fotografii de presă”. Trecem acum peste perioada când la Sibiu tramvaiul deţinea monopolul transportului de călători şi facem un salt lung în timp, la începutul anilor 80, când, pe 17 august 1983, se introduce troleibuzul. Circula pe doua rute: T1 Gară-Cimitir şi T2 Gară-Bd. Mihai Viteazu. Au fost aduse, de la ITB (Bucuresti) 20 de troleibuze de culoare albastră.
Pe fondul marii crize de petrol din anii 70 dar, mai ales, a campaniei ilogice a comuniştilor de economisire a combustibilului, reţeaua de troleibuze sibiană se extinde, în anul 1985 Sibiul având 3 linii de troleibuz. La finele anilor 80, Sibiul deţinea o retea de troleibuz foarte extinsă, majoritatea proiectelor fiind puse in aplicare. Retelele au fost dezvoltate in functie de interes, astfel noile trasee T4 si T5 legau cartierele Hipodrom şi Valea Aurie de Platforma Industrială Est (Independenţa II, Balanţa II, ICEMENERG). În anul 1990 in Sibiu erau aproximativ 10 trasee deservite de aproximativ 35 de troleibuze articulate de tipul DAC 117E dintr-un parc total de aproximativ. 55 de troleibuze.
După 1989 transportul urban din municipiul Sibiu cunoaste un declin accentuat, din cauza învechirii mijloacelor de transport, lipsa investiţiilor, anularea unor trasee. Societatea TURSIB, urmaşa ITS-ului, a achiziţionat din Weimar (Germania) cinci troleibuze Skoda 14Tr03, fiind puse in circulatie doar trei. A fost adus si troleibuzul din Lausanne “Marele Alb” care, acum nu mai este funcţional şi zace în curtea Tursib. Şi-au mai făcut apariţia troleibuzele româneşti Rocar (articlulate şi nearticulate) Volvo FBW donae de Lausanne care au păstrat multtimp numerele de inventar, tăbliţele cu traseşi chiar reclamele originale.
Reteaua de troleibuze din Sibiu este dezvoltata pe o lungime de 57 km şi nu este folosită integral. În prezent Tursib dispune de troleibuze import Elvetia marca FBW cu un numar activ de 18 troleibuze si un parc integral de 21 de troleibuze plus 5 în conservare.
Paradoxal este că, la Sibiu, toată lumea se dă occidentală, civilizată, mai puţin când e vorba de ecologie şi mediu, împotriva căruia zici că se duce un război pe viaţă şi pe moarte. Iar un sistem de transport ecologic, fără fum şi gaze de eşapament, este pe ducă, din cauză că “în cărţi” e altceva. Păcat, in vest văd că e altfel prin oraşe. Apropo, era vorba, de mult, dar nu tare, de reintroducerea tramvaiului, “ca la Freiburg”. Dar moda s-a schimbat. Totuşi, fără a mai intra în detalii tehnice ori de managementul firmelor, mă întreb cu ce merg unele autobuze, că lasă un fum de zici că ori sunt pe cărbuni, ori au în rezervor un amestec de păcură cu alcool prost. Şi nu mai continui ca să nu fiu acuzat de propagandă ori antipropagandă electorală.
Detaliile tehnice şi istorice ne-au fost oferite de Asociaţia Transira, căreia îi şi mulţumim pentru aceasta.http://www.tribuna.ro/stiri/tribuna-de- ... 21213.html
|
|