TTT (Transport-Travel-Tourism)

Silviu Sîntea's page
It is currently Thu 28 Mar 2024 13:31

All times are UTC + 3 hours




Post new topic Reply to topic  [ 17 posts ] 
Author Message
PostPosted: Fri 16 Nov 2007 03:09 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
1. Poate ca acest subiect ar trebui sa fie la discutii libere, dar, avand in vedere ca, printre sursele sonore, se numara si mijloacele de transport, consider ca topicul respectiv poate fi si aici. Poate parea ciudat, dar una din modaliatile de determinare a topografiei Clujului Medieval sunt registrele de impozite deoarece strazile sunt ordonate in functie de traseul parcurs de conscriptori, nu in ordine alfabetica; prima harta a Clujului dateaza din 1691.
2. In perioada secolelor XV-XVIII. Clujul era CETATE IN CETATE, la care se adauga suburbiile. Teoretic, Clujul ar fi trebuit sa aiba 6 sectoare, fiecare avand o portiune / cartier interioara (in interiorul zidurilor) si o portiune / cartier exterioara (in afara lor). In realitate, numarul sectoarelor a fost de 5, fiecare sector avand fie doua cartiere, fie 3, asa cum se va vedea mai jos. Precizez faptul ca, in exteriorul zidurilor nu se permitea constructia niciunei case pe o distanta egala cu bataia unui tun; deci strazi cum ar fi Emil Isac (fosta 1 Mai), Gheorghe Sincai nu aveau cum sa existe, decat ca drumuri de intretinere a santurilor cu apa care inconjurau cetatea. De asemenea, in interior nu se putea construi lipit de zid.
A. SECTORUL DE VEST: RAPULARUM (RAPULAR-MONOSTOR)
A1: Rapularum Intra: latura vestica a Pietei Unirii, strazile Ioan Bob. Ioan Ratiu, Memorandumului
A2: Rapularum Extra: Motilor, la care se adauga strazi pe care, inca, nu le-am putut identifica exact: Ulita Podului de Piatra si Ulita Podului de Piatra spre Somes. Aceasta din urma ar fi putut fi prelungirea strazii Petru Maior catre Canalul Morilor, paralela cu Alecsandri, asa cum apare ea pe o harta militara din anul 1734. Poate ca prima ducea in partea opusa, fiind, asadar, unul din sirurile caselor de pe Petru Maior
De asemenea, tot in cartierul Rapularum Extra se afla si o moara: Moara de Sus; urmele acesteia sunt vizibile pentru oricine care are curiozitatea sa mearga langa gradinita de la inceputul strazii Iuliu Hossu si sa se uite mai atent la albia Canalului Morilor... Mai era si Moara Nagatului, la intersectia actualelor strazi Eminescu si Hossu (Pavlov), dar e greu de crezut ca moara respectiva e atat de veche...
B. SECTORUL DE NORD: VETUS
B1: Vetus castrum, adica teritoriul cuprins in interiorul celor mai vechi ziduri: toate stradutele care se gasesc in vecinatatea Pietei Muzeului si a casei lui Matei Corvin
B2: Extra vetus castrum, adica teritoriul sectorului de nord cuprins inafara zidurilor celor mai vechi, dar in interiorul celor de constructie mai noua. Asta inseamna:
-latura nordica a Pietei Centrale (Unirii)
-latura vestica a Ulitei Podului (Doja), la capatul strazii respective aflandu-se Poarta Podului si, in exteriorul ei, pe locul unde se gaseste cladirea noua de langa Posta, era Moara Cetatii, demolata in 1933. In evul mediu avea 3 roti.
Asadar, loc zgomotos, dar si pitoresc. Cine s-ar fi gandit ca, peste aproximativ 550 de ani, acolo aveau sa treaca autobuze cu sunete groaznice, cum ar fi: 214, 230, 231, 524, 540 si altele?
B3: Suburbia Satul Nou: in afara tuturor zidurilor. Asta insemna portiunea cunoscuta si cu denumirea de Hidelve, adica zona Strazii Mari; Strada Mare era portiunea strazii Horea cuprinsa intre actualele strazi Crisan si Fericirii, cam la strada Fericirii terminandu-se orasul. Mai exista Ulita Preafericitei Marii, aceasta putand fi Decebal (Karl Marx), dar nu am date sigure.
C: SECTORUL DE NORD-EST. LONGA
C1: Longa Intra:
-Latura estica a Ulitei Podului
-Ulita Sapunarilor (Tipografiei) + stradutele din spate de la Central si Sora; Turnul Pompierilor; pe locul Centralului a fost o "moara uscata", adica o moara actionata fie de animale, fie de oameni, pentru a asigura necesarul de hrana in caz de asediu: morile de apa erau, toate, inafara zidurilor
-Ulita Lunga, adica Bulevardul 21 Decembrie, portiunea cuprinsa intre Piata Unirii si Hotel Victoria; Poarta Ungureasca, aflata cam unde e Prefectura
C2.Longa Extra:
-Portiunea Bulevardului 21 Decembrie, incepand cam din dreptul actualei regionale si pana dupa Biserica Sf. Petru
-Ulita spre Moara Alpret / Alparet; din informatiile pe care le am - si care sunt nesigure - ulita respectiva este, de fapt, tronsonul strazii Paris de la intersectia cu Bulevardul 21 Decembrie pana la Canalul Morilor. Se spune ca, in 1704 a fost distrusa "Moara Popilor", care se pare ca e localizata acolo, dar cel care relateaza intamplarea afirma ca, poate, termenul de Moara Popilor se refera la Moara Parohiala, aflata cateva sute de metri mai spre est. Dat fiind faptul ca, deja din 1662, nu mai apare nicio mentiune privitoare la Moara Alparet, e posibil ca respectivul sa aiba dreptate, Moara Alparet sa se fi aflat pe malul drept al Canalului Morilor, la intersectia strazilor Paris si Argesului, pe locul actualului imobil cu numarul 7 de pe Strada Paris. O alta locatie posibila ar fi pe Somes, unde e Podul Abator sau tot pe Canalul Morilor, aproape de Blocul Spray. In orice caz, pot spune ca moara respectiva - care avea, initial, 3 roti iar apoi, 4 - se afla in sectorul de nord-est, nicidecum in zona Manasturului, cum s-a presupus intr-un ziar unguresc clujean...
Ganditi-va la zgomotul facut de o moara cu 4 roti, la care se adauga cel al carelor care vin / pleaca de la moara + forfota de acolo.
-Ulita Vaii Vadului / Stramtoarea Bulgarilor. Aici e o problema. Actualul cartier Bulgaria era nelocuit inca in 1865, deci probabilitatea ca, in prima jumatate a secolului XVII sa fi fost locuitori acolo e infima. Studiind harta militara din 1763 (care nu are mentionate denumirile strazilor, dar e atat de clara incat nu e greu de dedus) inclin sa cred ca Ulita Vaii Vadului concidea, partial, cu actuala strada Onisifor Ghibu (Galati). Strada avea traseul actual pana la locul unde incepe Argosul. In prezent, acolo strada ia o curba la stanga. Pe harta se vede cum strada continua sa mearga inainte pana ajungea pe malul stang al Canalului Morilor. Altfel spus, de la un moment dat, avea traseul pe teritoriul actualei curti a Argosului. Cam pe locul unde se gaseste Baza Sportiva Record se gasea o alta straduta care se indrepta catre Canalul Morilor, intersectandu-se cu cea care mergea paralel cu cursul de apa. Pe hartile din 1852 si 1865 (dar nu si pe harta din 1763) se observa o derivatie a Canalului Morilor care se desprindea din cursul principal cam in zona Recordului si se unea cu acesta nu departe de locul unde se afla Blocul Spray. Daca acea derivatie exista si in secolul XVII, atunci Ulita Vaii Vadului era, categoric actuala Onisifor Ghibu care, mergand, de la un moment dat, pe langa malul stang al Canalului Morilor intersecta acea derivatie, acolo fiind vadul. Ulita Vaii Vadului ar mai putea fi Scortarilor, dat fiind faptul ca, intre Scortarilor si Ciocarliei nu era pod pana nu demult. Deci, nici aici lucrurile nu sunt sigure
-Ulita spre Moara Parohiala. Daca e sa dau crezare hartii din 1763 si, bazandu-ma pe faptul ca Moara Parohiala se afla pe malul stang al Canalului Morilor, cred ca Ulita spre Moara Parohiala era drumul situat pe malul stang al Canalului Morilor, drum care mergea,aproximativ, paralel cu strada Scortarilor. In prezent, Ulita Morii Prohiale este "refacuta" sub forma drumului de acces spre o benzinarie.
Inafara de aceste doua strazi merita mentionata "Nova Platea"; denumire comuna care, in acest caz, desemneaza ori Ciocarliei, ori Scortarilor si Ulita Slovacilor, care e denumita si Ulita Pustie, aceasta fiind tronsonul strazii Constantei din fata Liceului Balcescu.
Se mai mentioneaza Sanctus Petrus, care este, probabil, zona Bisericii Sf. Petru
D. SECTORUL DE EST (MEDIA)
D1: Media Intra:
-Ulita Mijlocie (Eroilor) + Poarta de Mijloc, cam unde e Cinematograful Victoria
-Ulita Regala (Bratianu)
-Ulita Bisericii (Maniu)
la care se adauga stradutele aferente, unele disparute
D2: Media Extra: Dorobantilor + stradutele aferente
E: SECTORUL DE SUD (LUPORUM)
E1: Luporum Intra (cartierul de sud):
-Ulita Lupilor (Kogalniceanu)
-Ulita Sibiului / Turzii (Universitatii)
-Ulita Fanului / Carbunelui (Napoca)
la care se adauga stradutele aferente
-E2: Luporum Extra (cartierul de sud-est): Strada Traian Mosoiu
-E3: Foeni Extra (cartierul de sud-vest) Zona Complexului Hasdeu. Aici se gaseau cersetorii care, contrar asteptarilor noastre, plateau impozit, figurand in conscriptii cu termenul de Kuldus.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Sat 17 Nov 2007 00:59 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
Transporturile, la vremea respectiva, se faceau cu carele si carutele. Cand ne gandim la caruta, avem in minte un vehicul care, aproape ca nu scoate niciun fel de sunet, singurul element specific fiind tropotul calului. Asta fiindca avem in minte caruta moderna, cu roti cu anvelope. La vremea respectiva, carutele nici vorba sa aiba anvelope, ci aveau roti de lemn cu bandaje de metal. Ca si cum acest lucru nu ar fi fost de ajuns, o parte a strazilor Clujului erau podite, adica pavate cu lemn. Altele erau pavate cu bolovani. Este lesne de inteles ca, o caruta facea un zgomot comparabil cu un tramvai V3A uzat, facand imposibila comunicarea a doi oameni aflati in vecinatatea unui astfel de vehicul. Si totusi, lipsea un element. Zgomotul de fond. Acest zgomot de fond, audibil din zonele linistite ale periferiei orasului este rezultanta tuturor zgomotelor aferente orasului. Ei bine, acel zgomot lipsea. Dar, asa cum amamintit, Clujul era si in evul mediu un oras cu nivel sonor ridicat. Intentionat nu folosesc termenul de poluare sonora, dat fiind faptul ca multi ar dori sa auda un car cu roti cu bandaje de metal in locul unui autobuz sau al unui camion.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Sat 17 Nov 2007 01:43 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
Clujul avea 8 porti (fiecare avand deasupra un turn / bastion) prin care se asigura accesul marfurilor si persoanelor in interiorul cetatii. In secolul XVIII, 5 dintre acestea fusesera inchise, accesul putandu-se realiza doar prin restul de 3 porti. Situatia portilor se prezenta astfel:
1. Poarta Podului / Poarta Morii + Turnul Lacatusilor. Se gasea pe latura nordica a zidului cetatyii, apartinea cvartalului 2 (sectorului de nord) si a fost functionala pana la distrugerea acesteia, in anul 1872. Putin a lipsit ca aceasta sa nu fie pastrata, dar, din pacate, in secolul XIX nu exista constiinta monumeltelor istorice; tot ce statea in calea dezvoltarii orasului era distrus. in cazul de fata, odata cu inaugurarea garii, traficul crescuse considerabil si poarta, impreuna cu bastionul de deasupra constituiau o piedica. In imediata vecinatate a Portii Podului, spre vest, era Moara Cetatii, care a supravietuit pana in 1933
2. Poarta mica + turnul Sapunarilor (Pompierilor). Este singura care mai exista in prezent (desi a fost inchisa o vreme), aceasta constituind intrarea in muzeul pompierilor. Apartinea Cvartalului 3 (sectorul de NE)
3. Poarta Ungureasca + Turnul Dogarilor. Se afla in dreptul prefecturii, a devenit nefunctionala in secolul XVIII si, asemenea Portii Podului, era sa scape nedemolata. Apartinea Cvartalului 3
4. Poarta Ulitei de Mijloc + Turnul Macelarilor. Functionala tot timpul pana in 1850 cand materialul din care era construita poarta a fost folosit la construirea turnului Bisericii Sf. Mihail. Apartinea Cvartalului 4 (sectorul de E) si se gasea in dreptul Cinematografului Victoria
5. Poarta Turzii + Bastionul Cutitarilor si Geambasilor: inchisa in secolul XVIII si distrusa in 1841. Aflatoare in Cvartalul 5 (Sectorul de Sud), in dreptul actualului Camin Avram Iancu
6. Poarta Fanului + Bastionul Cizmarilor. inchis in secolul XVIII, aflat in Cvartalul 5, la capatul actualei strazi Napoca. Demolat nu se stie exact cand
7. Poarta Manasturului + Bastionul Cojocarilor. Functional tot timpul, demolat in 1843, demolare consemnata in presa vremii ca pe o mare realizare deoarece a avut ca efect posibilitatea sporirii traficului in zona. Se afla in Cvartalul 1 (Sectorul de V), la capatul actualei strazi Memorandumului
8. Poarta Apei. Bastionul care, teoretic, se afla deasupra portii respective si care apartinea orfevrierilor nu mai figureaza pe gravura din 1744, fiind demolat prin 1710-1715. Poarta nu mai era functionala in secolul XVIII. Aflatoare in Cvartalul 2 (sectorul de nord), se gasea langa actualul imobil cu numarul 26 de pe strada Baritiu, la capatul actualei strazi Roosvelt


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Mon 19 Nov 2007 23:21 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
In cartierul Gruia, sunt doua elemente vechi:
-cetatea (secolul XVIII)
-mahalaua care exista pe versantul sudic - cel dinspre Somes - mahala dezafectata prin 1960-1963
Gruia, ca si cartier, este relativ nou. Cea mai mare parte a cartierului Gruia a fost construit dupa 1918, dar strazi cum ar fi Racovita au existat inca din secolul XVI. Se stie, de exemplu, ca pe versantul estic al dealului Cetatuia (versantul dinspre strada Horea) era un spital.
Voi reveni cu amanunte


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Sat 24 Nov 2007 01:52 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
Felegvar este chiar Cetatuia. Orasul de sus s-ar traduce "Felso Varos" si constituie cartierul exterior al cvartalului I. Termenii "de sus" si "de jos" se refera la pozitia unui loc al orasului fata de cursul apei cele mai importante. In cazul Clujului ,este vorba de Somes.
Un alt aspect: Hostat si Hochstadt. cele doua cuvinte sunt paronime:
-primul inseamna suburbie; este vizata zona Scortarilor, Ciocarliei, Liviu Rebreanu (Borhanci)
-al doilea are semnificatia de Orasul de Sus


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Wed 28 Nov 2007 02:19 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
Revenind la sunete si, indirect, la transport. Afara de forfota aferenta strazilor principale, locurile cu nivel sonor ridicat erau:
-diversele ateliere
-morile
-brutariile (mai ales in Cvartalul II, dar si in Cvartalul III)
-hanurile; un han important - La Calul Balan - era pe locul actualului muzeu etnografic de pe strada Memorandumului; de altfel, cladirea muzeului provine din unirea si transformarea a 3 cladiri.
Zgomotul morilor de apa trebuia sa fi fost destul de ridicat, cel putin in cazul Morii Cetatii si a Morii Alpret, avand in vedere ca:
-prima figura ca avand 3 roti
-a doua figureaza odata ca avand 3 roti, odata ca avand 4 roti; e posibil ca la RK sa i se fi adaugat inca o roata.
Totusi, e putin probabil ca Moara Cetatii sa fi creeat disconfort prin zgomotul respectiv, avand in vedere ca, langa ziduri, nu era voie sa existe nicio casa. Eventual, Moara Alpret - care, probabil, era aproape de unele case (faptul ca exista o Ulita spre Moara Alpret e un indiciu asupra proximitatii acesteia fata de case) putea cauza probleme din punctul de vedere al nivelului sonor. Disconfortul era creat mai degraba de carele si carutele care mergeau la moara. Ar fi bine daca s-ar putea face o calatorie in timp pentru a vedea daca Moara Alpret + carutele respective deranjau - strict din punct de vedere sonor - mai mult locuitorii din zona decat o fac in prezent, masinile, taxiurile, troleibuzele de pe linia 1 (exceptand #150, care e silentios) si SC 10-urile care isi mai duc zilele pe linia 23...
Pe timp de pace nu era nicio problema daca morile erau in afara zidurilor; nu acelasi lucru se putea spune daca era stare de asediu. Din aceasta cauza, incepand din 1569 au inceput sa se construiasca asa-numitele mori uscate, adica mori care nu foloseau apa, ci forta animala si, ca urmare, puteau fi construite in interiorul cetatii. O astfel de moara era pe locul actualului Central
Din pacate, conscriptia din anul 1693 este ,deja, pe cartiere, nu pe strazi, motiv pentru care exista unele dubii privitoare la topografia orasului si, implicit, la unele elemente care prezinta interes din punct de vedere sonor. Totusi, se stie ca secolul XVIII a insemnat o dezvoltare a orasului, ceea ce inseamna, implicit, zgomot mai ridicat. Sigur nu erau de neglijat zgomotele aferente garnizoanei stabilita pe Cetatuie, in zona actualului Hotel Belvedere.
Daca bine am inteles, problema unui transport in comun se pune deja la inceputul secolului XIX pentru a transporta muncitorii care locuiau departe de locul de munca . Deja pe harta militara din 1763-87, Clujul, impreuna cu Manasturul (cele doua asezari erau practic unite, desi inglobarea Manasturului a avut loc in 1895) se intindea de la Calvaria pana foarte putin dupa actualul sens Giratoriu din Marasti.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue 30 Dec 2008 02:06 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
In secolul XIX, Clujul era impartit pe zecimi. Asa cum numarul cvartelelor nu era de 4, ci de 5 (ba mai mult, logic ar fi fost sa fie 6), tot asa zecimile nu erau 10, ci 12, a 12-a zecime fiind satul Feleac.
In 1693, Clujul avea 13 cartiere. In urma unor comasari, numarul zecimilor care apartineau efectiv, orasului, era de 11. Sa vedem.

Zecimea 1: Orasul vechi. Provenea din unirea cartierelor:
-vetus castrum (teritoriul primei cetati clujene; strazile din jurul Pietei Muzeului)
-extra vetus castrum: (latura nordica a Pietei Unirii + latura vestica a strazii Regele Ferdinand; adica ceea ce se afla in exteriorul zidurilor vechi, dar in interiorul celor de constructie mai noua
Zecimea 2: Manasturul Interior. Concide cu portiunea interioara a sectorului de vest: Rapularum Intra. Adica zona Scolii Ioan Bob


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue 30 Dec 2008 02:23 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
Zecimea 3: a Strazii Interioare a Carbunelui. Aici sunt mai multe probleme:
1. Legat de intindere. Asa cum am spus, Clujul medieval ar fi fost logic sa aiba 6 sectoare:
-sectorul de sud-est (Luporum)
-secorul de sud-vest (Foeni)
fiecare cu doua cartiere: unul interior si altul exterior
In realitate, insa, a existat:
-un cartier interior; niciodata acest cartier nu s-a divizat desi cele doua diviziuni erau destul de clar conturate: Luporum si Foeni; se poate spune ca acesta e cartierul central-sudic; initial, numele cartierului central-sudic a fost Luporum Intra
-doua cartiere exterioare: Luporum Extra (zona strazii Traian Mosoiu; cartierul de sud-est) si Foeni Extra (zona Clinicilor-Hasdeu-Piezisa; cartierul de sud-vest)
2. Legat de nume. Cartierul interior (central-sudic) s-a numit, initial, Luporum Intra. Denumirea e prezenta si in registrele de impozite din 1693. In secolul XIX acelasi teritoriu poarte numele de Zecimea Interioara a Carbunelui. De unde "a Carbunelui". Simplu. Ar fi trebuit sa fie Zecimea Interioara a Fanului, avand in vedere Ulita Fanului (Foeni Intra), dar, avand in vedere ca, in limba maghiara fan = szena iar carbune = szen, e, pe undeva, normal ca denumirea sa se schimbe.
Deci, ce s-a intamplat? Cealalta diviziune (a Fanului / Carbunelui) s-a impus asupra intregului cartier, motiv pentru care si Ulita Interioara a Lupilor a fost inclusa cartierului Fanului / Carbunelui


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue 30 Dec 2008 02:34 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
Zecimea 4: a Strazii Mijlocii Interioare coincide cu Media Intra si cuprindea zona actualelor strazi:
-Maniu
-Eroilor
-Bratianu
Echivalentul Media Intra


Zecimea 5: a Strazii Maghiare Interioare: Zona strazilor actuale:
-Regele Ferdinand (latura estica)
-Cotita
-Tipografiei
-Brassai
-Joliot-Curie
-David Francisc
-21 Decembrie, tronsonul vestic
-Bolyai (portiunea nordica)

Echivalentul Longa Intra


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue 30 Dec 2008 02:47 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
Zecimea 6: a Strazii Unguresti Exterioare. Undeva, intre 1665 si 1693, cartierul exterior al sectorului nord-estic (Longa Extra) s-a divizat de-a lungul Canalului Morilor. Astfel, portiunea situata la dreapta cursului de apa respectiv a ramas cu numele de Longa Extra (ulterior, Zecimea Ulitei Unguresti Exterioare) iar ceea ce se gasea la stanga Canalului Morilor a devenit Intre Ape. Atentie, nu e greseala de scriere. Actualul Intre Ape se numea, inainte Intre Ape a(le) Manasturului.
Deci, Zecimea 6 corespundea actualelor strazi:
-21 Decembrie (Tronsonul Estic)
-Paris (tronsonul Sudic); am niste indicii conform carora acesta a fost Vicus ad Molendinum Alpret
-Buftea
-Tutunului (Tronsonul Nordic)
-Pitesti (Tronsonul Nordic)


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue 30 Dec 2008 03:01 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
Zecimea 7: A Strazii Mijlocii Exterioare. Rezulta din comasarea:
-cartierului estic (Media Extra)
-cartierului sud-estic (Luporum Extra)

Deci, practic, s-au comasat doua cartiere exterioare ale sectoarelor de est si de sud. Este vorba de zona actualelelor strazi:
-Dorobantilor (Media Extra)
-Mosoiu (Luporum Extra) aceasta apartinand, initial, sectorului sudic

Zecimea 8: A strazii Exterioare a Carbunelui. Coincide in totalitate cu Foeni Extra. Este, deci, vechiul cartier sud-vestic evident, cu anumite modificari. Trebuie precizat ca, desi primele documente certe care atesta strazile Hasdeu si Piezisa dateaza din Secolul XIX, acestea figurau, deja, pe harta Clujului din 1763-1787


Zecimea 9: A strazii Exterioare a Manasturului. Coincide cu Rapularum Extra, fiind cartierul vestic. Este zona strazii Motilor


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue 30 Dec 2008 03:18 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
Zecimea 10: Intre Ape constituie zona actualelor licee Balcescu, Iancu si Unirea. Este, de fapt, cea mai mare parte a fostului cartier nord-estic, evident, extins

Zecimea 11: Dincolo de Pod este cartierul nordic; vechea suburbie Neustifft / Neustadt. Practic, este zona actualelor strazi Horea, Decebal si Traian.

Pe plan acustic si care are legatura stransa cu specificul forumului s-a remarcat trenul urban cu abur, vehicul care mai apare si cu denumirea,oarecum improprie, de tramvai cu abur. A circulat, daca nu gresesc, intre 1893 si 1903 si, confom hartii din 1897 avea traseul: Gara-Piata Centrala (Unirii) de unde:
-o ramificatie ducea pana aproape de Agronomie; daca e sa dau crezare hartii, exista o ramura care ducea pe actuala Cosbuc
-o alta ducea pana la inceputul Strazii Fabricii, cam pana unde erau serele
de asemenea, mai era o ramura pe latura estica a Pietei Unirii

Harta Clujului din 1897 o puteti vedea aici

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/99/Cluj_1897.jpg


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue 06 Apr 2010 01:29 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
In 1870 se inaugureaza gara. Va dati seama ce a insemnat, din punct de vedere sonor, acest fapt. De asemenea, se contureaza viitoarea zona industriala - in partea de est a orasului. Dupa 1918, suprafata orasului creste rapid; intre 1918 si 1939, are loc o extindere cu 80 % a orasului. Afara de vehiculele cu tractiune animala mai apar niste cadre de camion recarosate, fiind adaptate transportului de persoane. E corecta utilizarea termenului de autobuz pentru aceste improvizatii? Greu de spus, dar, o perioada, cam asta insemna autobuz. Nivelul de zgomot a unui astfel de cadru de camion recarosat era, aproape sigur, ridicat
Dupa 1945, odata cu introducerea planurilor cincinale, ia avant industria iar poluarea fonica (si chimica) din zona de est si nord-est a orasului creste. Dezvoltarea industriei a atras dupa sine si extinderea transportului in comun.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue 06 Apr 2010 02:24 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
Ma voi opri asupra a doua elemente privind zgomotele:

1. Silozul si moara fabricii de paine. Cladirea avea trei corpuri. Unul avea forma paralelipipedica, celalalt avea o forma ceva mai rotunjita, iar intre cele doua corpuri - inalte de 19m - se afla unul mai scund, cu mai multe etaje. La etajele 3 si 4 se gaseau mai multe ventilatoare (daca nu gresesc, 7), unul dintre aceste avand dimensiuni considerabile. Se auzeau trei sunete distincte:
-unul corespunzator notei La
-unul corespunzator sunetului "Re de sus"
-unul corespunzator sunetului "Mi de sus"

In legatura cu sunetul "Mi de sus", nu sunt sigur daca acest era produs de unul din ventilatoarele situate in cladirea silozului sau era cauzat de una din suflantele unei cladiri de culoare cenusie, aflata langa siloz; tin minte ca, la un moment dat am auzit doar acest sunet, nu si celelalte doua si, din cladirea cenusie s-a ridicat o coloana cenusie (nu stiu daca de fum sau de praf).

Trebuie precizat ca inaltimea celor trei sunete varia; sa nu uitam ca frecventa curentului nu era totdeauna 50 HZ, ci mai era si 47, mai ales in anii '80

Cele trei sunete se auzeau bine de tot in partea vestica a Dambului Rotund, in Hoia, dar si in... cartierul Intre Ape. In Grigorescu, erau rare cazurile in care se auzeau ventilatoarele desi Grigorescu este mai aproape de moara decat Intre Ape. Motivul: fenomenul numit difractie; ocolirea - de catre undele sonore - a obstacolului: in cazul de fata Dealul Hoia.

2. Locomotivele 060 cu motor ALCO: Uneori, aflandu-ma in cartierul Intre Ape auzeam un zgomot asemanator unui elicopter, dar:
-"rapaitul" avea frecventa mai mica
-nu il vedeam niciodata, desi, la cat de tare se auzea, trebuia sa poata fi observat
Din cele ce am citit pe forumurile feroviare, rezulta ca sunetele in cauza apartineau unor locomotive echipate cu motor (licenta) ALCO*; nu pot spune daca erau DC-uri sau DD-uri sau poate, prin absurd, sa fi fost o locomotiva 060 DF?? 060 DF a fost o locomotiva cu aspect foarte asemanator DC-ului si DD-ului, si, spre deosebire de DF-ul facut la 23 August:
-avea 6 osii (motoare)
-s-a fabricat foarte scurt timp
-nu a mai ramas niciun exemplar

* Judecand dupa sunet, turatia era de peste 1000 RPM, ori, motorul licenta Sulzer nu ajunge la 1000 RPM nici daca i se demonteaza dispozitivul care ii limiteaza turatia la 750 RPM.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Fri 18 May 2012 02:39 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
Fiind vorba de un topic destinat istoriei acustice pe un forum de transport, ma voi opri asupra catorva autobuze din perioada anilor 1980 - 1990 care s-au remarcat prin sunetele scoase.

480. Acesta era un DAC 117 UD hidramat avand schema de culoare galben cu gri, deci similara autobuzelor prizoniere liniei 203 R din Bucuresti; era, probabil, din aceeasi generatie cu ele. O vreme a avut "rachete" pe care scria EXPERIMENTAL 25. Suna de parca cineva si-ar fi suflat nasul insa intensitatea sunetului era ata de mare ca nu te puteai intelege cu cel de langa tine nici daca strigai. A fost retras de timpuriu. La un moment dat numarul 480 a fost atribuit fostului 472 pentru ca, in 1987, sa apara un autobuz cu numarul 472... Rocada?
Trebuie precizat ca sunetul similar suflatului nasului nu era prezent doar la 480; putea fi auzit si la 481, si la 479, si la 230 si la 214, dar intensitatea nu era atat de mare ca la 480. Pentru a va da seama cam despre ce e vorba, amintiti-va cum suna actualul 475 (Agora L) pana nu demult si ganditi-va la un sunet similar, dar cam de vreo trei ori mai tare

231. Ikarus 280. Acesta avea perioada cand suna ca o auto-basculanta, dar erau intervale de timp cand sunetele erau aproape normale; in 1985, unul din autobuzele care a avut numearul de parc 223 scris cu caractere foarte mici a devenit 231 (nu suna grozav nici acesta!!), originalul 231 fiind retras;

Divagand putin de la subiect, trebuie sa precizez ca:
-au existat cel putin 3 autobuze care au avut numarul de parc 223 (231, 257 si 220)
-nu am vazut niciodata vreunul din ele circuland cand avea numarul 223 ci doar cand acesta a fost schimbat
-exceptandu-l pe 257, toate au avut inscriptionat "223"cu fonturi foarte mici in conditiile in care marea majoritate a autobuzelor aveau fonturi enorme; dar sa revenim:

260. Ikarus 280. Avea un uruit similar, oarecum celui prezent la autobuzele 217 si 213 din anii '90 (erau tot IK 280 din aceeasi generatie ca 260-ul la care ma refer). 260 s-a transformat in 237, o perioada nu l-am mai vazut deloc iar cand a aparut un 237, acesta avea un alt sunet si un alt aspect decat 237-le provenit din 260. Mai tarziu, a aparut un 260 ca autodepanare...

241. Este singurul Ikarus 280 la care nu auzeam angrenajele planetare din butucii rotilor, ci doar diferentialul; evident, can eram copil, nu stiam decat ca exista diferential, nu si reductoare planetare, dar, cum am memorie auditiva foarte buna, imi dau seama care sunete veneau de la diferential si care de la reductoarele din roti

253. Ikarus 280. Sunet similar suflarii nasului + uruit ingrozitor al angrenajelor din butucii rotilor. Nu auzeam cutia de viteze decat la treapta a II-a

263 Ikarus 280. Uruit puternic al angrenajelor din butucii rotilor la penultima si ultima treapta de viteze (adica a IV-a si a V-a treapta). la un moment dat a aparut un "263", tot IK 280, dar care diferea de cel decris anterior.

534. DAC 117 UD cu cutie manuala, fabricat ori la sfarsitul lui 1985, ori la inceputul lui 1986. Eram pe clasa a VI-a, aproape de finele anului scolar. Ma sui in autobuz, nu remarc nimic deosebit (desi eram sensibil la sunete), insa toti trecatorii se uitau la autobuz. Imi ciulesc urechile si aud ceva ca un uruit in surdina. Ma dau jos in centru si astept pana porneste autobuzul; desi eram pe partea usilor, aud acel uruit, dar mult mai tare. Ce se intamplase? Toba de esapament a fost transformata astfel incat, din amortizor a devenit rezonator selectiv, amplificand cea de-a treia armonica a sunetului pe care al trebui sa-l diminueze ca intensitate. Incepea, asadar, o adevarata moda. Pana cand a durat? Pana in 2003 iar cazuri izolate - cum a fost 651 - au existat si in 2010

Va urma


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Sat 19 May 2012 02:41 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
298 Ex 308, daca tin bine minte. Autobuz IK 4 cu 6 lumini (e corect sa zic blocuri optice?) in spate, grupate 3 pe stanga, 3 pe dreapta. luminile cele mai de jos erau, daca imi amintesc bine, semnalizatoarele. Sunetul autobuzului se inscria in aceeasi "categorie" ca si 253 cu precizarea ca sunetele cutiei de viteze erau audibile la treptele II si III. Prima treapta de viteza nu am auzit sa fie utilizata in Cluj, ci doar in Turda

306 IK 4 cu cutie de IK 280

307 IK 4 cu o cutie de Roman 112 similara celei de pe 394; cutia de viteze "obisnuita" de pe Roman si DAC (117 si 112 de dupa 1982) suna ca cea de IK 4, deci, daca 307 ar fi avut o astfel de cutie, nu mi-as fi dat seama. E posibil una din aceste cutii de viteze (de pe 307 sau 394) sa fi ajuns pe 490 inainte ca acesta sa primeasca transmisia de IK 280

301 Autobuz IK 4. Intra in rezonanta la treapta a III-a

282 Autobuz IK 4. Inafara unor sunete nu prea placute, 282 se remarca si prin fumul negru si, intr-o zi, cand traversasem strada Baritiu, vad ca toata teava de esapament i se umple cu scantei, cateva din acestea zburand afara.


Top
 Profile  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue 22 May 2012 01:48 
Offline
User avatar

Joined: Fri 25 Nov 2005 01:18
Posts: 619
In ceea ce priveste autobuzele Roman 112, am remarcat:

388. Zgomot care nu diferea mult de 480, cu mentiunea ca transmisia era manuala, nu automata. Spre sfarsitul perioade ide functionare, a devenit 416. Butucul rotilor motoare era gros

342. Inainte de a-l vedea prima data, 342 a avut alt numar, dar tot de tipul 3xx. S-a remarcat - din punct de vedere sonor - odata cu schimbarea cutiei de viteze; a primit una de IK 280. Spre sfarsitul perioade ide functionare a primit numarul 414. Butucul rotilor motoare era subtire

405. Unul dintre Romanurile care, din punctul meu de vedere, avea sunetele cele mai enervante; nu din cauza motorului, ci a cutiei de viteze. Butucul rotilor motoare era subtire

417 Initial, roti cu butuc subtire, apoi cu butuc gros; practicv, i s-a schimbat puntea din spate si cutia de viteze, capatand una de IK 280. Sa fi fost alt 417 cel cu cutie de Ikarus si punte cu butuc gros? Nu cred. A fost EXPERIMENTAL 7

394. Se remarca mai ales prin prin sunetul cutiei de viteze la treapta a III-a, dar si prin scaparile de gaze la galeria de evacuare, audibile mai ales de pe partea usilor; numarul initial (sau, in orice caz, anterior celui mentionat) a fost 395. A avut rezervoare de gaz metan, fiind EXPERIMENTAL 4

423. Roman 112 cu butuc gros. Sunetul pot spune ca era normal, cum, din pacate, destul de rar se putea intalni o astfel de situatie. Atragea atentia, insa, prin alte doua elemente:
-trapa dedesubtul lunetei, la o anumita distanta de aceasta; categoric, nu asa a venit din fabrica; sa fi fost portbagajul pentru echipamentele elevilor (slapi, prosop, costum de baie si casca)?
-faptul ca circula ca si "conventie a elevilor" intre Bazinul Olimpic si Scoala Generala Nr. 21.

Daca deservea si alte scoli, nu stiu, dar pot spune ca, de fiecare data cand l-am vazut, cirdcula ca si "conventie". Deseori il observam:

-fie venind dinspre Olimpic si indreptandu-se spre centru

-fie venind dinspre centru si indreptandu-se spre Olimpic

Sa fi deservit si bazinul de inot de pe Strada Dubalarilor? Adica cel care, in urma unor transformari profunde, a devenit Aquina. Nu cred; mai degraba drumul spre si dinspre oras constituia o parte a traseului Scoala Generala 21 - Olimpic, avand in vedere ca, la vremea respectiva, strada Plopilor era un drum neasfaltat si prafuit. Spre sfarsitul perioadei de functionare a primit numarul 336.


Top
 Profile  
 
Display posts from previous:  Sort by  
Post new topic Reply to topic  [ 17 posts ] 

All times are UTC + 3 hours


Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 4 guests


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot post attachments in this forum

Powered by phpBB® Forum Software © phpBB Group