1. Poate ca acest subiect ar trebui sa fie la discutii libere, dar, avand in vedere ca, printre sursele sonore, se numara si mijloacele de transport, consider ca topicul respectiv poate fi si aici. Poate parea ciudat, dar una din modaliatile de determinare a topografiei Clujului Medieval sunt registrele de impozite deoarece strazile sunt ordonate in functie de traseul parcurs de conscriptori, nu in ordine alfabetica; prima harta a Clujului dateaza din 1691.
2. In perioada secolelor XV-XVIII. Clujul era CETATE IN CETATE, la care se adauga suburbiile. Teoretic, Clujul ar fi trebuit sa aiba 6 sectoare, fiecare avand o portiune / cartier interioara (in interiorul zidurilor) si o portiune / cartier exterioara (in afara lor). In realitate, numarul sectoarelor a fost de 5, fiecare sector avand fie doua cartiere, fie 3, asa cum se va vedea mai jos. Precizez faptul ca, in exteriorul zidurilor nu se permitea constructia niciunei case pe o distanta egala cu bataia unui tun; deci strazi cum ar fi Emil Isac (fosta 1 Mai), Gheorghe Sincai nu aveau cum sa existe, decat ca drumuri de intretinere a santurilor cu apa care inconjurau cetatea. De asemenea, in interior nu se putea construi lipit de zid.
A. SECTORUL DE VEST: RAPULARUM (RAPULAR-MONOSTOR)
A1: Rapularum Intra: latura vestica a Pietei Unirii, strazile Ioan Bob. Ioan Ratiu, Memorandumului
A2: Rapularum Extra: Motilor, la care se adauga strazi pe care, inca, nu le-am putut identifica exact: Ulita Podului de Piatra si Ulita Podului de Piatra spre Somes. Aceasta din urma ar fi putut fi prelungirea strazii Petru Maior catre Canalul Morilor, paralela cu Alecsandri, asa cum apare ea pe o harta militara din anul 1734. Poate ca prima ducea in partea opusa, fiind, asadar, unul din sirurile caselor de pe Petru Maior
De asemenea, tot in cartierul Rapularum Extra se afla si o moara: Moara de Sus; urmele acesteia sunt vizibile pentru oricine care are curiozitatea sa mearga langa gradinita de la inceputul strazii Iuliu Hossu si sa se uite mai atent la albia Canalului Morilor... Mai era si Moara Nagatului, la intersectia actualelor strazi Eminescu si Hossu (Pavlov), dar e greu de crezut ca moara respectiva e atat de veche...
B. SECTORUL DE NORD: VETUS
B1: Vetus castrum, adica teritoriul cuprins in interiorul celor mai vechi ziduri: toate stradutele care se gasesc in vecinatatea Pietei Muzeului si a casei lui Matei Corvin
B2: Extra vetus castrum, adica teritoriul sectorului de nord cuprins inafara zidurilor celor mai vechi, dar in interiorul celor de constructie mai noua. Asta inseamna:
-latura nordica a Pietei Centrale (Unirii)
-latura vestica a Ulitei Podului (Doja), la capatul strazii respective aflandu-se Poarta Podului si, in exteriorul ei, pe locul unde se gaseste cladirea noua de langa Posta, era Moara Cetatii, demolata in 1933. In evul mediu avea 3 roti.
Asadar, loc zgomotos, dar si pitoresc. Cine s-ar fi gandit ca, peste aproximativ 550 de ani, acolo aveau sa treaca autobuze cu sunete groaznice, cum ar fi: 214, 230, 231, 524, 540 si altele?
B3: Suburbia Satul Nou: in afara tuturor zidurilor. Asta insemna portiunea cunoscuta si cu denumirea de Hidelve, adica zona Strazii Mari; Strada Mare era portiunea strazii Horea cuprinsa intre actualele strazi Crisan si Fericirii, cam la strada Fericirii terminandu-se orasul. Mai exista Ulita Preafericitei Marii, aceasta putand fi Decebal (Karl Marx), dar nu am date sigure.
C: SECTORUL DE NORD-EST. LONGA
C1: Longa Intra:
-Latura estica a Ulitei Podului
-Ulita Sapunarilor (Tipografiei) + stradutele din spate de la Central si Sora; Turnul Pompierilor; pe locul Centralului a fost o "moara uscata", adica o moara actionata fie de animale, fie de oameni, pentru a asigura necesarul de hrana in caz de asediu: morile de apa erau, toate, inafara zidurilor
-Ulita Lunga, adica Bulevardul 21 Decembrie, portiunea cuprinsa intre Piata Unirii si Hotel Victoria; Poarta Ungureasca, aflata cam unde e Prefectura
C2.Longa Extra:
-Portiunea Bulevardului 21 Decembrie, incepand cam din dreptul actualei regionale si pana dupa Biserica Sf. Petru
-Ulita spre Moara Alpret / Alparet; din informatiile pe care le am - si care sunt nesigure - ulita respectiva este, de fapt, tronsonul strazii Paris de la intersectia cu Bulevardul 21 Decembrie pana la Canalul Morilor. Se spune ca, in 1704 a fost distrusa "Moara Popilor", care se pare ca e localizata acolo, dar cel care relateaza intamplarea afirma ca, poate, termenul de Moara Popilor se refera la Moara Parohiala, aflata cateva sute de metri mai spre est. Dat fiind faptul ca, deja din 1662, nu mai apare nicio mentiune privitoare la Moara Alparet, e posibil ca respectivul sa aiba dreptate, Moara Alparet sa se fi aflat pe malul drept al Canalului Morilor, la intersectia strazilor Paris si Argesului, pe locul actualului imobil cu numarul 7 de pe Strada Paris. O alta locatie posibila ar fi pe Somes, unde e Podul Abator sau tot pe Canalul Morilor, aproape de Blocul Spray. In orice caz, pot spune ca moara respectiva - care avea, initial, 3 roti iar apoi, 4 - se afla in sectorul de nord-est, nicidecum in zona Manasturului, cum s-a presupus intr-un ziar unguresc clujean...
Ganditi-va la zgomotul facut de o moara cu 4 roti, la care se adauga cel al carelor care vin / pleaca de la moara + forfota de acolo.
-Ulita Vaii Vadului / Stramtoarea Bulgarilor. Aici e o problema. Actualul cartier Bulgaria era nelocuit inca in 1865, deci probabilitatea ca, in prima jumatate a secolului XVII sa fi fost locuitori acolo e infima. Studiind harta militara din 1763 (care nu are mentionate denumirile strazilor, dar e atat de clara incat nu e greu de dedus) inclin sa cred ca Ulita Vaii Vadului concidea, partial, cu actuala strada Onisifor Ghibu (Galati). Strada avea traseul actual pana la locul unde incepe Argosul. In prezent, acolo strada ia o curba la stanga. Pe harta se vede cum strada continua sa mearga inainte pana ajungea pe malul stang al Canalului Morilor. Altfel spus, de la un moment dat, avea traseul pe teritoriul actualei curti a Argosului. Cam pe locul unde se gaseste Baza Sportiva Record se gasea o alta straduta care se indrepta catre Canalul Morilor, intersectandu-se cu cea care mergea paralel cu cursul de apa. Pe hartile din 1852 si 1865 (dar nu si pe harta din 1763) se observa o derivatie a Canalului Morilor care se desprindea din cursul principal cam in zona Recordului si se unea cu acesta nu departe de locul unde se afla Blocul Spray. Daca acea derivatie exista si in secolul XVII, atunci Ulita Vaii Vadului era, categoric actuala Onisifor Ghibu care, mergand, de la un moment dat, pe langa malul stang al Canalului Morilor intersecta acea derivatie, acolo fiind vadul. Ulita Vaii Vadului ar mai putea fi Scortarilor, dat fiind faptul ca, intre Scortarilor si Ciocarliei nu era pod pana nu demult. Deci, nici aici lucrurile nu sunt sigure
-Ulita spre Moara Parohiala. Daca e sa dau crezare hartii din 1763 si, bazandu-ma pe faptul ca Moara Parohiala se afla pe malul stang al Canalului Morilor, cred ca Ulita spre Moara Parohiala era drumul situat pe malul stang al Canalului Morilor, drum care mergea,aproximativ, paralel cu strada Scortarilor. In prezent, Ulita Morii Prohiale este "refacuta" sub forma drumului de acces spre o benzinarie.
Inafara de aceste doua strazi merita mentionata "Nova Platea"; denumire comuna care, in acest caz, desemneaza ori Ciocarliei, ori Scortarilor si Ulita Slovacilor, care e denumita si Ulita Pustie, aceasta fiind tronsonul strazii Constantei din fata Liceului Balcescu.
Se mai mentioneaza Sanctus Petrus, care este, probabil, zona Bisericii Sf. Petru
D. SECTORUL DE EST (MEDIA)
D1: Media Intra:
-Ulita Mijlocie (Eroilor) + Poarta de Mijloc, cam unde e Cinematograful Victoria
-Ulita Regala (Bratianu)
-Ulita Bisericii (Maniu)
la care se adauga stradutele aferente, unele disparute
D2: Media Extra: Dorobantilor + stradutele aferente
E: SECTORUL DE SUD (LUPORUM)
E1: Luporum Intra (cartierul de sud):
-Ulita Lupilor (Kogalniceanu)
-Ulita Sibiului / Turzii (Universitatii)
-Ulita Fanului / Carbunelui (Napoca)
la care se adauga stradutele aferente
-E2: Luporum Extra (cartierul de sud-est): Strada Traian Mosoiu
-E3: Foeni Extra (cartierul de sud-vest) Zona Complexului Hasdeu. Aici se gaseau cersetorii care, contrar asteptarilor noastre, plateau impozit, figurand in conscriptii cu termenul de Kuldus.
|