TTT (Transport-Travel-Tourism)

Graficul traseului arata cam asa: Caransebes- Timisoara- Arad- Oradea- Biharkeresztes- Szolnok- Budapest Keleti- Sturovo- Bratislava- Kuty- Breclav- Ostrava- Zebrzydowice- Oswiecim- Trzebinia- Krakow...si retur bineinteles...
Trebuie sa precizez ca gandul unei asemenea calatorii a ridicat multe semne de intrebare in mintea mea: mijloc de transport, acte necesare, posibilitatea unei "tzepe" (stabilisem cu persoana respectiva ca ea sa ma astepte in gara), etc...
Sa o luam insa cu inceputul:
In ceea ce priveste mijlocul de transport, oscilam intre avion si tren...autocarul nu l-am luat in considerare pentru ca nu agreez acest mijloc de transport. Dupa o "lupta pshihologica", si un search pe Google m-am oprit la tren. Probabil va intrebati care a fost motivul acestei alegeri...poate faptul ca provin dintr-o familie de CFR-isti si sunt obisnuit sa calatoresc cu trenul pe distante mari (pana acum doar in tara) a contat in alegerea facuta...
Cu toate ca avionul era mai ieftin (cca 500 RON) si facea cam 4 ore, am preferat o calatorie de 26 ore si un cost putin peste 700 RON...fiindca era prima calatorie in afara granitelor, doream sa vad cat mai multe locuri, ceea ce din avion nu se poate...acest fapt a fost decisiv. Aveam tot timpul din lume...
O data mijlocul de transport gasit, urma achizitionarea biletului. Din nou, zis si facut: ma duc la gara, dau frumos "Saru` mana". Vanzatoarea, fiind foarte amabila, ma intreaba ce vreau...La auzul destinatiei dorite de mine, am observat surprinderea de pe chipul dumneaei, urmata de o clipa de tacere...apoi vine si raspunsul: "Unde vine asta?"...dupa cateva explicatii, si un telefon dat nu stiu unde, iata-ma cu biletul in mana...Insa problema e departe de a fi rezolvata! Ajung acasa, bucuros nevoie mare, unde constat cu stupoare ca existau niste "mici" imperfectiuni in ceea ce priveste ruta inscrisa pe bilet...le spun "mici" deoarece, dupa cum aveam sa aflu mai tarziu, calatoria mea s-ar fi oprit la Budapesta...trist dar adevarat.
Dupa un alt drum la gara, alte doua telefoane si scuzele de rigoare, iata-ma cu biletul cel corect...nici mai mult nici mai putin decat 495,87 RON pentru Oradea-Krakow-Oradea (calaculatorul de international al CFR nu vedea ruta corecta din Budapesta daca plecarea se facea din Caransebes)...au urmat rezervarile, cate 13,08 RON pt Oradea-Budapesta si Budapesta-Oradea si 87,40, respectiv 85,60 pentru Budapesta-Krakow si Krakow-Budapesta (nu exista vagon clasa pe aceasta ruta), la cuseta cu 4 paturi...
Apoi au urmat, pasaportul si asigurarea medicala, care au urcat costurile aproape de 1000 RON...si totul pentru o calatorie de 5 zile, cu tot cu drumul...asta inseamna 3 zile de stat acolo, in care trebuia sa ajung si la Auschwitz...am uitat sa mentionez ca timpul efectiv petrecut acolo este de 3 zile?...imi cer scuze...

Dar pana la plecare mai este destul timp, si intrebarile continua sa existe...Primul drum international in Europa, singur, cu trenul...Aruncat intr-o mare de oameni necunoscuti, de la ultimul vagon voi privi cum Romania ramane in spate, in fata asternandu-se un tinut cunoscut doar din hartile de geografie...Ce va fi pe drum?...Ce va fi la capat?...o intrebare fara de care aceasta calatorie nu ar avea loc...

Pana una-alta, timpul se scurge pe langa mine, purtand raspunsurile mult asteptate...

continuarea...

Gata...am fost, am vazut, am venit...stiu ca sunteti nerabdatori sa aflati ce s-a intamplat mai departe...sa incep:

11.05.2009 ora 22.00

Ziua asteptata a venit...imi fac bagajul, adica un rucsac, in care arunc cateva haine, asigurarea medicala, un prosop...imi iau pasaportul, biletul de tren, banii, telefoanele si le pun in borsetutza...mai sunt aproape 5 ore...mai stau putin pe internet si ma bag la somn...

12.05.2009 ora 3.00

Ceasul suna la ora 3.00 fix...ma dau cu greu jos din pat, ma spal, mananc, ma imbrac, imi sarut mama si fratele si la 3.35 ies pe usa...ajung la gara (care e la cca 300 m)...trenul personal spre Timisoara pleaca la 3.57 si era la peron...lume foarte putina la o ora asa de matinala, incat ii puteam numara pe degete cu usurintza...mai am timp pentru o poza...trag aer adanc in piept si sar in tren...

12.05.2009 ora 3.57

Dispecera din gara anunta plecarea trenului...impegatul iese, ridica paleta...gata, am plecat, gandesc eu...trenul se urneste exact la ora prevazuta si o ia incet spre Timisoara...

12.05.2009 ora 6.13

Personalul ajunge in Timisoara Nord plin de lume, copii...aveam de stat 1 ora si 40 minute...ma intalnesc cu tata, care venea de la lucru, bem o cafea, dupa care fiecare isi vede de drumul lui...el acasa, eu spre Polonia...
12.05.2009 ora 7.40

Acceleratul de Oradea trage la peron...e de fapt o sageata albastra...lumea urca, aerul conditional nu functioneaza...
pana la Oradea, nimic interesant, poate doar caldura excesiva...

12.05.2009 ora 10.40

Trenul intra in gara Oradea...iau tramvaiul si plec spre bunica...restul zilei se rezuma la intalniri cu prietenii si plimbari prin oras...

13.05.2009 dimineatza


Ma trezesc devreme...nu stiu daca din obisnuinta sau din nerabdare...mananc, beau cafeaua, fac o baie, mai vb cu bunica, orice numai sa treaca timpul...

13.05.2009 ora 14.00
Ma imbrac, imi iau borsetutza, rucsacul, o sarut pe bunica, si plec spre tramvai...mai mai ca nu ma doare capul de ganduri si emotii...urc in tramvai si in 20 minute sunt la gara...mai arunc o ultima privire la acte, bani, telefon...totul e in regula...trenul de Budapesta, cu plecare la 15.07 e undeva prin grupa tehnica, deslusindu-se doar conturul vagonului...
gara Oradea...

13.05.2009 ora 14.50


In sfarsit, rapidul 412 Oradea-Budapest Keleti este tras la peron...continui sa imi fac curaj spunandu-mi ca am ajuns pana aici si ca nu pot da inapoi...are 3 vagoane, garnitura ungureasca cu aer conditionat, formata din 2 vagoane de clasa a 2-a si un vagon jumate clasa 1, jumate clasa 2...caldura insuportabila nu face decat sa-mi accenuteze durerea de cap...

Megafonul statiei urla in romana si engleza numarul trenului si directia acestuia...constat cu stupoare ca sunt singurul calator...nu apuc sa ma dezmeticesc si in 5 minute ajungem la statia de frontiera Episcopia Bihor, unde urca si Politia de Frontiera...

Mi-am pregatit documentele, in speta biletul si pasaportul...nu mica i-a fost mirarea politistului cand a observat ca, in sfarsit, calatoreste cineva cu acest tren...mi se cere pasaportul...dupa o foarte scurta privire aruncata in document, il primesc inapoi...dupa care nimic...nu sunt intrebat nici unde ma duc, nici in ce scop, absolut nimic...dupa o scurta discutie cu politistul, purtata la scara vagonului, de unde e facuta si poza de mai sus, paleta se ridica si trenul porneste spre Ungaria...
Dupa 10-15 minute de mers cu viteza melcului intram in Biharkeresztes...

De aici situatia se schimba radical...aerul conditionat incepe sa mearga, mai urca ceva lume, TOTI cu bilete...totodata si locomotiva si personalul romanesc...de aici partea maghiara va prelua controlul...sunt verificat de catre Politia maghiara, la fel de sumar, doar cu o privire in pasaport...doua femei mai in varsta incearca sa poarte o discutie cu mine, dar nestiind romana sau engleza iar eu maghiara, va dati seama ce a putut iesi...cred ca voiau sa ma intrebe unde merg, singurul lucru care l-am pronuntat fiind "Krakko"...citisem denumirea orasului in mai multe limbi, pentru orice eventualitate...la auzul destinatiei, babutele au facut niste ochi cat cepele de mari, pana la Budapesta nefiind nevoit sa ma mai angajez in vreo discutie...
Banuielile aveau insa sa se adevereasca, marele tren Intercity, fiind un fel de accelerato-personal, pana la Puspokladany oprind in fiecare sat...
In sfarsit, megafonul urla intr-o limba pe care eu o consider de neinteles si din care nu am inteles decat "Budapest Keleti palyaudvar" si trenul se puse in miscare...trecusem de prima "frontiera"...mai aveam 3...sau cel putin asa gandeam atunci...pana la Puspokladany, trenul a oprit de vreo 5-6 ori...

va urma...

Iata-ma in Budapesta...gara principala...locul de plecare spre destinatiile internationale...un furnicar de oameni intr-o continua miscare...13 linii cu peron din care 4 intra in hala principala...

Am coborat din tren ca si cum as fi fost de-al locului...desi strainii se vad dintr-o privire...aveam exact 1 ora si 42 minute pana la plecarea trenului de legatura...

Timpul trece si trenul este tras cu intarziere la peron...si asta datorita R374 Pannonia, Bucuresti Nord-Budapesta, care avea un vagon direct in relatia Bucuresti-Praga...


Trenul EN 476 cirucla pe relatia Budapesta-Berlin Wansee...
Acest tren are vagoane pentru Moscova, Praga, Berlin, Varsovia, Cracovia si Bucuresti...pentru un tren international ce se preteaza a fi, acest "20-57" convertit in vagon cuseta al PKP, nu poate fi decat o pata cenusie...
cuseta PKP (Polskie Koleje Panstwowe) cu care am calatorit...


Ramura de Cracovia consta in acest vagon cuseta si inca un WLAB ceva mai modern al PKP...trasa e putin ciudata, ele urmand a fi detasate la Breclav si atasate la D203 "Chopin" pe distanta Breclav-Bohumin, unde se atasau la D200 "Silesia" Praha-Krakow...
Sa revin la calatorie...
Ma prezint frumos la insotitorul de vagon, un polonez amuzant, dau rezervarea si biletul si urc...Speranta de a fi singur in cuseta s-a naruit destul de repede...am aflat ca urma sa am ca tovarasi de calatorie un cuplu de australieni aflati in vacanta prin Europa...Peter si Madeleine...cand au auzit ca sunt din Romania au inceput sa ma intrebe diverse chestii, incepand de la moneda nationala si pana la starea economiei si nivelul de trai...stiti accentul acela australian? combinat cu engleza mea rezulta o conversatie foarte interesanta, urmata de diverse semne...totul a culminat cu o sticla de vin australian de cea mai buna calitate, si o discutie aprinsa intre cei doi...
Intre timp, trenul plecase din Budapesta de ceva timp, via Bratislava-Breclav-Ostrava-Bohumin-Krakow...

Ceva poze de pe drum...imi cer scuze pentru calitatea proasta...si pentru ca cei de la WARS (un fel de GEVARO la noi, cei care se ocupa cu administrarea vagoanelor de dormit si cuseta) nu prea isi spala geamurile...
Bratislava hlavna stanica, linia 1, EN 476 spre Berlin...


Fiind un pic obosit, iar australienii mei cu chef de somn, m-am pus la sa visez la ce va fi dimineatza...
Bineinteles ca nu am putut dormi prea mult si m-am trezit...cand ma uit pe geam, iata-ne ajunsi si la Breclav, in Republica Ceha...


A urmat o repriza de somn...
Ostrava Svinov...


Din nou somn de voie...de data aceasta m-am trezit indeva in Polonia...daca mi-aduc bine aminte era Libiaz...viteza era infiorator de mica, undeva la 50-60 km/h...bine ca macar aveau linie dubla...infrastructura lor nu se poate lauda, existand inca macaze cu brat...cine se pricepe stie despre ce vorbesc...nici macar acel "tac-tac" al rotilor de tren nu are o cadenta sau un ritm anume...
Gara Krakow Glowny



va urma...