Joined: Tue 18 Oct 2005 08:49 Posts: 56991
|
Capcanele Tursib. Cele care vor putea închide orașul
În sediul cel nou de pe strada München colț cu Barcelona, loc situat în Zona industrială vest a Sibiului, se află una dintre cele mai importante săli de ședință ale orașului. O sală de ședințe în care nu îmi dau încă seama dacă cei care se reunesc lunar realizează importanța rolului pe care îl au pentru modul în care acest oraș – dar și localitățile limitrofe care mai adăpostesc câteva zeci de mii de locuitori – va arăta și funcționa în viitorul imediat.
În sala de ședințe de la primul etaj al clădirii de pe strada München colț cu Barcelona se reunește în fiecare lună – dacă situația o cere, și mai des – Consiliul de administrație al SC Tursib SA. Nu sunt mulți oameni, sunt doar trei care participă la aceste ședințe: Mircea Ovidiu (fost director de agenție bancară, acum director la Urbana, societate tot în subordinea Consiliului Local Sibiu), Daniela Chialda (directoarea economică a Urbana, membră a CA Tursib de mai bine de cinci ani) și Jens Kielhorn (singurul care îndrăznește să gândească vizionar în domeniu, fiind cel căruia i se datorează testarea cu succes a liniilor de tren interurban din oraș încă din anul 2008). Al patrulea care participă la aceste ședințe este Dan Căprariu, directorul general al societății Tursib, fostul director tehnic și a cărui viață este legată de transportul în comun din Sibiu (inclusiv prin faptul că tatăl său tot la regia de transport în comun a lucrat).
Ei bine, de ce a devenit, brusc, important ceea ce se întâmplă la etajul întâi al clădirii de pe strada München colț cu Barcelona? Pentru că de acolo s-a gândit strategia potrivit căreia Tursib-ul va împrumuta 14,2 milioane de euro de la BERD pentru a achiziționa 50 de noi autobuze de care (alături de cele zece autobuze diesel plus alte 30 hibrid/electrice pe care le cumpără Primăria) orașul acesta are nevoie ca de aer. Are nevoie pentru că un transport public urban decent ar putea goli străzile de mașini personale, ar putea duce la crearea unor trotuare generoase și a unor piste de biciclete decente, ar putea duce la un oraș ”ca afară”, cu alte cuvinte.
În spatele creditului de 14 milioane de euro pe care Tursib l-a accesat de la BERD stă, însă, o socoteală care nu prea bate cu realitatea. Adică, cei de la Tursib au gândit că iau acest credit pentru a cumpăra autobuzele noi rapid. Dar, la fel de rapid, și pentru a returna respectivul credit, care – ca să vezi – a fost luat și în condițiile în care rambursarea anticipată integrală nu este taxată în niciun fel.
Rambursarea integrală a creditului – socotesc cei din CA al Tursib – ar urma să se facă din vânzarea terenului fostei autobaze de pe Calea Dumbrăvii. Adică ei speră să obțină 14 milioane de euro pentru cei aproximativ 60.000 de mp ai fostei autobaze. Adică ei speră să obțină cel puțin 230 de euro pe metru pătrat?
Trebuie să fii de pe altă planetă să socotești că – la o licitație publică, la care este obligată Tursib – se vor prezenta niște bogătani, cu buzunarele atât de pline și cu o dragoste atât de mare de Sibiu încât vor da peste 200 de euro pentru un metru pătrat de teren situat la doi pași de ieșirea din oraș, străjuită de Cimitirul municipal. Și nu orice fel de teren, ci unul care – să vezi poznă – nici nu are Plan urbanistic zonal aprobat. Căci, din nu știu de rațiuni, PUZ-ul comandat de Primărie pentru respectivul teren – PUZ care prevedea un nou cartier, cu vreo 22 de blocuri, o grădiniță, o școală, un supermarket, dar și o nouă stradă care să lege Cireșica de Calea Dumbrăvii – nu a mai fost aprobat.
Cine credeți că va plăti gigantica sumă de 14 milioane de euro pentru un teren pe care nu poate ști sigur ce va putea să construiască? Cine credeți că va plăti amețitoarea sumă de 230 de euro pentru un metru pătrat de teren pe Calea Dumbrăvii, când anul trecut, chiar la cinci minute de mers pe jos de centrul istoric – s-au vândut suprafețe din fosta Balanța pentru dezvoltări imobiliare la prețuri de cel mult 90 de euro pentru un metru pătrat?
În tot acest context, pe lângă cele 14,2 milioane de euro datorie la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, trebuie adăugate și cele 4,8 milioane de euro, împrumutate de același Tursib de la aceeași BERD, pentru construirea noii autobaze aflată la intersecția München colț cu Barcelona. Acum trei ani, la accesarea creditului de 4,8 milioane de euro, fosta conducere Tursib spunea că tot din vânzarea terenului de pe Calea Dumbrăvii va fi rambursat și acest credit. Cu alte cuvinte, pe fosta autobază au fost luate credite totale de peste 19 de milioane de euro.
Pentru orice minte limpede și ancorată în realitate este evident că cei trei membri ai Consilului de administrație al Tursib nu vor găsi un cumpărător pentru întreaga suprafață de 60.000 de mp a fostei autobaze de pe Calea Dumbrăvii. Un singur cumpărător (fie acesta și fond de investiții) care să dea fie și numai 14 milioane de euro pentru întreg terenul. Pe care nu va ști ce poate construi până ce nu va mai cheltui o poală de bani și o grămadă de timp până va fi aprobat un plan urbanistic zonal.
Pentru orice minte limpede este aproape evident că Tursibul se apropie de o zonă în care se va trezi cu 90 de autobuze noi (dintr-un necesar de aproximativ 130, odată extinsă rețeaua de transport) și credite de câteva-multe milioane de euro. Și peste cinci ani – aproximativ – mare parte din cele 90 de autobuze nou achiziționate în 2018 vor începe să cedeze căci li se termină perioada de exploatare. Și bani de înlocuit flota nu știu dacă vor fi, căci creditele de multe milioane de euro vor dăinui și vor trebui plătite.
Cu alte cuvinte, mă rog ca cei trei membri ai consiliului de administrație al Tursib să se fi gândit și la Sibiul din 2023. Să se fi gândit că ceea ce gândesc și decid ei azi va influența viața câtorva sute de mii de oameni care vor trăi în zona Sibiului peste cinci ani. Să se fi gândit că vin în sala de ședințe de pe strada München colț cu Barcelona nu pentru indemnizația lunară de câteva sute de lei, acordată pentru o ședință pe lună, ci pentru viitorul copiilor lor.
Dacă mă uit, însă, peste împrumuturile recente ale Tursib, sigur nu mă gândesc la faptul că cei trei membri ai consiliului de administrație s-au preocupat de copiii mei. Sigur, oricând poate fi luat în calcul faptul că Tursib este o societate a Consiliului local Sibiu, entitate care cel puțin în teorie gestionează un excedent bugetar de 80 de milioane de euro. Dar nu putem trece cu vederea că același Consiliu local Sibiu lasă să moară și o societate precum Drumuri și Prestări Construcții SA, la care – la fel ca și la Tursib – era unic acționar.
Viitorul mobil al acestui oraș stă în decizia a trei oameni. Trei oameni care nu au apucat încă niciodată să vorbească public, dar care au gestionat datorii de aproape 20 de milioane de euro.http://www.turnulsfatului.ro/2018/01/14 ... de-orasul/
|
|