1. Propun o discutie despre un vehicul care poate fi considerat la limita dintre jucarie si tehnica: girobuzul. Aspectul girobuzului aminteste, pe undeva, de modelul vechi de Saurer
2. Principiul de functionare al acestui vehicul elvetian este pe cat de simplu, pe atat de eficient, tinand cont de perioada cand a fost inventat
A. Un motor-generator care lucreaza in regim de motor invarte un volant de dimensiuni considerabile (1,6m diamentru, greutate 1500 kg, aflat intr-o capsula etansa, in care aerul e rarefiat) cand vehiculul se afla in depou, precum si la punctele de alimentare de pe traseu. Curentul este luat prin intermediul a trei "captatoare"
B. Odata incheiat procesul de "alimentare" (mai bine zis de invartire a volantului care are 2850-3000 RPM), acesta (volantul) se invarte in virtutea inertiei iar motor-generatorul lucreaza in regim de generator, furnizand curent motorului de tractiune care este, de asemenea, un motor-generator, ca la troleibuzele actuale. Turatia volantului nu trebuie sa scada sub 1500 RPM, optim ar fi sa nu scada sub 2100 RPM
C. La franare, rolul celor doua motor-generatoare se inverseaza; deci, se poate spune ca girobuzul are frana recuperativa.
D. Puncele de alimentare (niste stalpi cu bare speciale, pe care sa se poata sprigini cei trei capttori, curentul fiind trifazic) trebuie sa se gaseasca la distante de 5-10 km sau chiar mai aproape. Procedura de readucere a volantului la turatia de 2850-3000 RPM dureaza intre doua si cinci minute
E. Vehiculul prinde 50-60 km/h si nu este gandit pentru a circula in trafic intens. Ganditi-va ca, daca un astfel de ehicul prinde un ambuteiaj, adio. Acolo ramane
F. O alta problema este manevrabilitatea. Data fiind masa volantului raportata la greutatea totala a vehiculului apare efectul giroscopic, comportamentul in viraje fiind deficitar.
|